Regiunea viticola Alto Adige (cunoscuta si sub numele german de Südtirol) este una dintre cele mai mici, dar si cele mai apreciate zone viticole din Italia, situata in extremitatea nordica a tarii, la granita cu Austria si Elvetia. Desi reprezinta sub 1% din productia totala a Italiei, impresioneaza prin calitate, aproximativ 98% din vinurile sale fiind clasificate sub standardele riguroase DOC.

Abstract:

• Generalitati
• Scurt istoric
• Terroir
  • Subregiuni
  • Soiuri cultivate
• Stiluri de vinificatie
• Clasificare
  • Clasificarea pe Sub-zone / regiuni geografice
  • Termeni de pe etichete
• Cooperativele / Crame de referinta
• Vinuri reprezentative
  • Triada soiurilor autohone
  • „Aristocratia” alba
  • Pinot Grigio
  • Pinot Bianco
  • Müller-Thurgau

 

Caracteristici principale / Generalitati

Suprafata cultivata cu vita-de-vie in regiunea Alto Adige (Tirolul de Sud) este de aproximativ 5.850 de hectare. Aceasta suprafata restransa reprezinta doar ~ 0,7% din productia totala de vin a Italiei, insa regiunea este lider national in ceea ce priveste calitatea, avand cea mai mare densitate de vinuri clasificate DOC (peste 98%). Suprafata actuala este mult mai mica decat maximul istoric atins in 1910, cand regiunea avea peste 10.000 de hectare cultivate.

• Viile sunt plantate intr-o vale glaciara in forma de „Y”, formata de raurile Adige si Isarco;
• Altitudinile variaza de la 200 pana la peste 1.000 m, oferind o diversitate geologica rar intalnita (porfir vulcanic, calcar, ardezie);
• Regiunea beneficiaza de un contrast unic intre aerul proaspat alpin si clima mediteraneana, cu peste 300 de zile de soare pe an.
• Desi este o regiune mica, gazduieste peste 20 de soiuri de struguri;
• Predomina vinurile albe, ~ 64% din productie, fiind renumite pentru prospetime si mineralitate.
• Viile sunt ingrijite de aproximativ 4.800–5.000 de viticultori.
• Majoritatea sunt mici producatori de familie, multi cultivand suprafete mai mici de un hectar.
• Aproximativ 70%–74% este gestionata prin intermediul celor 12 mari Cooperative din regiune.

 

Scurt istoric

Istoria viticulturii in Alto Adige se intinde pe mai bine de 2.500 de ani, fiind una dintre cele mai vechi regiuni viticole din spatiul de limba germana si un punct de intalnire intre tehnicile mediteraneene si cele alpine.

Etapele principale ale dezvoltarii:

Originile Antice (aprox. 500 î.Hr.)

Inainte de sosirea romanilor, triburile getice cultivau deja vita-de-vie. Acestia foloseau butoaie de lemn pentru stocare, o inovatie care i-a uimit pe romani, care inca utilizau amfore de lut si burdufuri de piele.

Perioada Romana (din 15 i.Hr.)

Dupa cucerirea regiunii, romanii au perfectionat tehnicile locale si au introdus noi soiuri. Beneficiind de stabilitatea imperiului, aceasta a fost prima „Epoca de Aur” a vinului din regiune.

Evul Mediu si Rolul Manastirilor (sec. VIII – XV)

Dupa caderea Romei, viticultura a fost salvata si dezvoltata de manastirile benedictine si augustiniene din sudul Germaniei (Bavaria si Suabia). Acestea au achizitionat domenii viticole in Alto Adige pentru a-si asigura necesarul de vin, perfectionand in acelasi timp evidenta scrisa a productiei.

Imperiul Habsburgic (sec. XVIII - XIX)

Sub dominatia austro-ungara, regiunea a cunoscut o modernizare majora. Arhiducele Johann a introdus soiuri internationale precum Riesling si soiurile de tip Burgundy (Pinot Noir, Pinot Blanc), care s-au adaptat excelent terroir-ului alpin.

Secolul XX - Provocari si Renastere

Dupa Primul Razboi Mondial, incepand din 1919, regiunea este anexata de Italia, pierzand accesul facil la pietele traditionale din nord.

Anii `80 reprezinta punctul de cotitura catre calitate extrema. Producatorii au abandonat productia de masa in favoarea unor randamente scazute si a tehnologiilor moderne, ducand la standardul actual unde peste 98% din vinuri sunt DOC.

Ca si o curiozitate istorica, in secolul al XIII-lea, vinurile "Potzner" (din Bolzano) si "Traminer" (din Termeno) au fost printre primele din Europa numite dupa originea lor geografica, prefigurand conceptul modern de denumire de origine controlata.

Terroir-ul din Alto Adige

Terroir-ul din Alto Adige este un puzzle geologic si climatic fascinant, definit de contrastul extrem dintre Alpi si influentele mediteraneene. Desi regiunea este mica, diversitatea solurilor si a microclimatelor este uriasa.

Climatul: „Nordul intalneste Sudul”

• Alpii protejeaza viile de vanturile reci dinspre nord.
• Dinspre sud, prin valea Adige, patrunde aerul cald mediteranean de la Lacul Garda.
• Peste 300 de zile insorite pe an, strugurii ating maturitatea optima.
• Diferențele mari de temperatura intre zi si noapte (pana la 20°C) ajuta la conservarea aciditatii si la dezvoltarea aromelor intense.

Geologia: mozaicul de soluri

Datorita miscarilor tectonice si glaciare, solul poate varia radical la distante de doar cativa metri:

• Porfir vulcanic, se gaseste in zona Bolzano si Terlano.

Ofera vinurilor o mineralitate sarata si o structura puternica.

• Calcar si dolomita

Predominante in Bassa Atesina (sud), sunt ideale pentru soiuri elegante precum Pinot Nero sau Chardonnay.

• Ardezie si nisip aluvionar

Specifice vaii Isarco, producand vinuri albe croante si verticale (ex. Kerner, Sylvaner).

Altitudinea si expozitia

Viile sunt plantate intre 200 m, unde este mai cald, ideal pentru vinuri rosii corpolente cprecum Lagrein, si peste 1.000 m, de unde se obtin vinuri albe extrem de proaspete.

Ca si sistem de conducere se foloseste atat traditionala pergola (care protejeaza strugurii de arsita), cat si sistemul modern Guyot pentru o concentrare mai mare a aromelor.

Subregiuni in Alto Adige

Regiunea Alto Adige este impartita in 7 zone viticole distincte, fiecare avand un microclimat si un sol specific care favorizeaza anumite soiuri.

1. Bassa Atesina (Unterland)

• Este cea mai sudica si cea mai calda zona.
• Soluri predominant calcaroase si argiloase.
• Aici se afla satul Termeno (Tramin), locul de origine al soiului Gewürztraminer.
• De asemenea, zona Mazzon este celebra pentru cel mai bun Pinot Nero din Italia.

 

2. Oltradige (Überetsch)

• Cea mai mare zona producatoare, situata in jurul Lacului Caldaro.
• Soluri de pietris calcaros si depuneri glaciare.
• Este "patria" soiului rosu autohton Schiava (Vernatsch).
• De asemenea, produce vinuri albe exceptionale din Pinot Bianco si Sauvignon Blanc.

 

3. Bolzano (Bozen)

• Bazinul orasului este o caldare naturala foarte calduroasa.
• Predomina soluri aluvionare si de porfir vulcanic.
• Este zona exclusiva pentru Lagrein (soi rosu robust) si pentru variantele premium de Santa Maddalena (cupaj de Schiava si Lagrein).

 

4. Valle Isarco (Eisacktal)

• Cea mai nordica regiune viticola a Italiei, cu vii la altitudini mari.
• Soluri de ardezie si granit (genereaza aciditate ridicata).
• Aici se cultiva exclusiv vinuri albe de climat rece: Kerner, Sylvaner, Müller-Thurgau si Riesling.

 

5. Val Venosta (Vinschgau)

• Cea mai secetoasa zona, cu precipitatii foarte putine si vanturi constante.
• Soluri nisipoase si sarace.
• Soiuri vedeta: Riesling (foarte mineral) si Pinot Nero.

 

6. Merano (Meran)

• O zona cu clima blanda, protejata de munti inalti.
• Soluri granitice si nisipoase.
• Soiuri vedeta: Schiava (varianta Meraner) si Pinot Nero.

 

7. Val d’Adige (Etschtal)

• Situata intre Merano si Bolzano.
• Soluri porfirice (vulcanice).
• De aici provin celebrele vinuri albe de la Terlano (Pinot Grigio, Pinot Bianco, Chardonnay), renumite pentru potentialul lor de invechire de zeci de ani.

 

Soiuri cultivate

In Alto Adige, echilibrul dintre soiuri s-a schimbat dramatic in ultimele decenii: daca in urma cu 100 de ani regiunea producea 80% vin rosu, astazi 64% din suprafata este dedicata vinurilor albe, restul de 36% fiind vinuri rosii.

Principalele soiuri cultivate pe cele aproximativ 5.850 de hectare:

Soiuri Albe, renumite pentru prospetime, aciditate vibranta si arome intense de munte.

• Pinot Grigio ~ 12%

Cel mai cultivat soi, oferind aici o structura mult mai serioasa decat in alte parti ale Italiei, in special Veneto. Gasim chiar si expresii baricate.

• Gewürztraminer ~ 11%

Soi nativ (originar din satul Tramin), produce vinuri aromatice, corpolente, unele demne de invechire, cu note de trandafir si lychee.

In Alto Adige, Gewürztraminer nu este doar un soi de struguri, ci o parte din identitatea locului. Numele sau provine chiar de la satul Tramin (Termeno), atestat documentar inca din secolul al XIII-lea ca centru viticol de elita. Desi este un soi dificil de cultivat, aici ocupa aproximativ 11% din suprafata (cca. 640 ha), beneficiind de noptile reci alpine care ii pastreaza aciditatea necesara pentru a echilibra continutul ridicat de zahar si alcool.

• Chardonnay ~ 10%

Folosit atat pentru vinuri linistite, cat si pentru spumantele obtinute prin metoda clasica / traditionala.

• Pinot Bianco ~ 10%

Considerat de multi experti „vinul emblema” al regiunii, pentru eleganta si mineralitatea sa.

• Sauvignon Blanc ~ 8%

Cultivat la altitudini mari, dezvolta note vegetale si citrice foarte fine.

• Müller-Thurgau, 151-155 de hectare, sub 3% din totalul podgoriilor regiunii.

Plantat preponderent in zonele cu altitudini ridicate pentru a mentine aciditatea si a dezvolta profilul aromatic intens, este foarte apreciat local pentru prospetimea sa alpina si caracterul aromatic.

• Kerner & Sylvaner, specialitati ale zonei de nord (Valle Isarco), extrem de rezistente la frig.

 

2. Soiuri Rosii

• Schiava / Vernatsch ~ 10%

Cel mai vechi soi local. Produce un vin rosu de vara, deschis la culoare, fructat si usor, perfect de baut usor racit.

• Lagrein ~ 9%

Celalalt soi nativ important. Este opusul lui Schiava, inchis la culoare, robust, cu arome de fructe negre, ciocolata si taninuri prezente.

• Pinot Nero / Blauburgunder (Pinot Noir) - ~ 9%

Alto Adige este considerata cea mai buna regiune din Italia pentru acest soi pretentios, oferind vinuri fine, comparabile cu cele din Burgundia.

• Merlot & Cabernet

Cultivate in zonele mai joase si calde (Bassa Atesina), oferind structura si potential de invechire.

Daca vrei sa degusti ceva specific doar pentru aceasta zona, cauta triada: Gewürztraminer (alb), Lagrein (rosu corpolent) si Schiava (rosu lejer).

Stiluri de vinificatie

Vinificatorii din Alto Adige au perfectionat un stil care combina precizia tehnica germana cu eleganta italiana. Accentul cade pe puritatea fructului si pe exprimarea fidela a terroir-ului montan.

Principalele directii stilistice din regiune:

Stilul „Alpino-Cristalin” (Vinurile Albe)

Este marca inregistrata a regiunii, vinurile sunt definite prin:

• Fermentare in inox

Pentru a pastra aciditatea vibranta si aromele primare (citrice, flori de munte, mar verde).

• Evitarea fermentatiei malolactice

In special pentru soiurile de altitudine (Kerner, Riesling, Müller-Thurgau), pentru a mentine acea prospetime taioasa.

• Contactul cu drojdiile (Sur Lie)

Folosit frecvent pentru Pinot Bianco si Chardonnay pentru a adauga cremozitate si structura fara a masca fructul.

Vinificarea in lemn (Traditie vs. Modernitate)

• Butoaie mari de stejar (Botti), folosite traditional pentru soiul Schiava si vinurile rosii clasice.

Lemnul vechi permite micro-oxigenarea fara a adauga arome puternice de vanilie sau fum.

• Barrique-uri, rezervate pentru Lagrein Riserva, Pinot Nero de top si cupajele tip Bordeaux.

Aici se cauta structura, taninuri catifelate si potential de invechire.

Specialitatea Terlano: metoda de invechire indelungata.

Crame precum Cantina Terlano sunt celebre la nivel mondial pentru vinurile albe capabile sa invecheasca 20-50 de ani. Vinurile sunt tinute pe drojdii in tancuri mici de otel timp de 10-15 ani inainte de imbuteliere, rezultand o complexitate tertiara fenomenala (note de hidrocarburi, trufe, sofran).

Vinurile rosii, cele doua extreme

• Macro-lejeritate, pentru Schiava

Vinificat prin macerari scurte pentru a obtine un vin rosu pal, cu putini tanini, care se bea racit la 12 - 14 °C.

• Concentrare extrema, in cazul Lagrein

Se foloseste adesea tehnica „saignée” (tragerea unei parti din suc) pentru a creste raportul pielita/must, rezultand vinuri de un purpuriu intens, aproape opace.

• Metoda Clasica, in cazul spumantelor

Regiunea produce spumante de elita sub denumirea Alto Adige DOC Spumante (Metodo Classico), folosind in principal Pinot Bianco si Chardonnay, cu maturare lunga pe drojdii (minim 15-36 luni).

Clasificarea vinurilor din Alto Adige

Sistemul de clasificare din Alto Adige este unul dintre cele mai stricte si eficiente din Italia, fiind un model de disciplina. Spre deosebire de alte regiuni italiene care au numeroase straturi (IGT, DOC, DOCG), Alto Adige se concentreaza aproape obsesiv pe o singura denumire umbrela, dar extrem de calitativa.

• DOC Alto Adige

Peste 98% din suprafata totala cultivata este clasificata DOC (Denominazione di Origine Controllata). Este cel mai mare procent de vinuri premium din toata Italia.

• IGT Mitterberg

 Reprezinta o proportie infima (sub 2%) si este folosita fie pentru vinuri experimentale, fie pentru cupaje care nu respecta regulile stricte ale DOC-ului.

Interesant este faptul ca regiunea nu are nicio zona clasificata DOCG (cel mai inalt nivel calitativ teoretic in Italia), acest lucru se intampla deoarece producatorii locali considera ca standardul lor DOC este deja superior multor DOCG-uri din restul tarii.

Clasificarea pe Sub-zone / regiuni geografice

Pentru a evidentia terroir-ul specific, eticheta DOC poate fi urmata de una dintre cele 7 sub-zone recunoscute oficial:

• Lago di Caldaro (Kalterersee)
• Valle Isarco (Eisacktal)
• Santa Maddalena (St. Magdalener)
• Colli di Bolzano (Bozner Leiten)
• Meranese (Meraner)
• Val Venosta (Vinschgau)
• Terlano (Terlaner)

 

Alti termeni de pe etichete

Pentru a diferentia nivelul de maturare si selectie, vei intalni urmatorii termeni:

• Classico (Klassisch)

Indica faptul ca strugurii provin din zona istorica, originala a unei sub-regiuni (ex. Santa Maddalena Classico).

• Riserva

Vinuri care au beneficiat de o perioada minima de invechire (de obicei 2 ani pentru rosii si 1 an pentru albe) inainte de lansarea pe piata.

• Selezione (Selection)

Vinuri provenite din cele mai bune parcele (Single Vineyard), cu randamente mici la hectar si o concentratie aromatica superioara.

Proiectul "Vigna"

Alto Adige a fost pionier in utilizarea termenului de "Vigna" pe eticheta. Aceasta este o certificare guvernamentala stricta care garanteaza ca vinul provine dintr-o singura parcela delimitata geografic, reprezentand varful absolut al piramidei calitatii.

Cooperativele / Crame de referinta

Spre deosebire de alte regiuni unde cooperativele produc vin de masa, in Alto Adige acestea sunt motorul calitatii, gestionand aproximativ 70% din suprafata viticola si producand unele dintre cele mai premiate vinuri din lume. Acest model de succes se bazeaza pe o disciplina riguroasa, micii proprietari (adesea cu sub 1 hectar) primesc preturi premium doar daca respecta standarde stricte de productie impuse de oenologul cramei.

Top cooperative (Kellerei / Cantina)

• Cantina Terlan (Kellerei Terlan)

Produc vinuri albe cu un potential de invechire legendar (Pinot Bianco, Chardonnay). Arhiva lor de vinuri vechi ("Rarità") contine sticle perfecte de peste 50 de ani.

• Cantina Tramin (Kellerei Tramin)

Specialitatea lor este Gewürztraminer, vinul lor Epokale a fost primul vin alb italian care a primit 100 de puncte de la Robert Parker.

• Kellerei Bozen (Cantina Bolzano)

Recunoscuti pentru Lagrein si Santa Maddalena, sediul lor modern este o capodopera arhitecturala (o frunza de vita uriasa stilizata.

• Cantina Valle Isarco (Eisacktaler Kellerei)

Produc in special vinuri de altitudine (Kerner si Sylvaner), este cea mai tanara cooperativa, dar lider in vinuri albe croante si minerale.

• Cantina Produttori Colterenzio (Schreckbichl)

Specialitatile lor sunt Sauvignon Blanc (gama Lafóa) si Pinot Nero, sunt pionieri in sustenabilitate si energie regenerabila.

• Cantina San Michele Appiano (St. Michael-Eppan)

Sauvignon Blanc si Pinot Bianco (gama Sanct Valentin), oenologul lor, Hans Terzer, este considerat unul dintre cei mai buni "creatori de vinuri albe" din lume.

Vinuri reprezentative

Daca vrei sa intelegi identitatea Alto Adige prin cateva pahare esentiale, iata selectia de referinta impartita pe „stiluri & soiuri de semnatura”.

Triada soiurilor autohone, unice in lume

Acestea sunt „pasaportul” regiunii, pe care nu le vei gasi la acest nivel de calitate nicaieri altundeva:

• Gewürztraminer „Nussbaumer”, Cantina Tramin, etalonul mondial pentru acest soi.

Spre deosebire de variantele din alte regiuni, cel din Alto Adige este renumit pentru o structura puternica si seaca, chiar daca nasul sugereaza un vin dulce. Ofera arome explozive, note intense de petale de trandafir, lychee, cuisoare, scortisoara si fructe tropicale coapte. Corp plin, aproape uleios, cu o textura bogata care imbraca palatul. Finalul este condimentat, cuvantul german Gewürz inseamna „condiment”, lasand o senzatie persistenta de ghimbir sau piper alb.

• Cantina Tramin „Epokale”

Un vin de colectie, singurul alb italian care a atins 100 de puncte Parker. Este maturat in conditii de temperatura si umiditate constante intr-o mina de argint dezafectata.

• Lagrein Riserva „Taber”, Cantina Bolzano

Reprezinta forta regiunii. Un rosu aproape negru, cu note de ciocolata amara, afine si taninuri catifelate.

• Urban Lagrein Riserva, Cantina Tramin

Este recunoscut pentru eleganta sa catifelata si structura complexa, fiind o alta interpretare de top a acestui soi. Vine cu un buchet delicat ce imbina note florale de violete cu arome de fructe negre (afine, coacaze negre) si indicii secundare de ciocolata amaruie, cacao, tabac si mirodenii. Gust plin si catifelat (full-bodied), cu taninuri bine structurate si fin echilibrate. Finalul este persistent, cu note de fructe de padure si o usoara tenta de cacao.

• Santa Maddalena Classico, Huck am Bach

Un vin rosu lejer, fructat (din soiul Schiava), care se bea usor racit. Este vinul de zi cu zi al localnicilor din Bolzano.

„Aristocratia” alba, eleganta si longevitate

Alto Adige produce cateva dintre cele mai bune vinuri albe din Italia, capabile sa invecheasca zeci de ani:

• Pinot Bianco „Vorberg”, Cantina Terlano

Un vin de o mineralitate sarata, crescut pe porfir vulcanic. Este dovada ca un soi „simplu” poate deveni monumental.

• Sauvignon „Sanct Valentin”, St. Michael-Eppan

Cel mai premiat Sauvignon din Italia. Are o prospetime alpina taioasă, cu note de soc si ardei verde.

• Kerner „Praepositus”, Abbazia di Novacella

Produs intr-o manastire din nordul extrem (Valle Isarco), este un vin alb croant, cu arome de piersica si o aciditate vibranta.

• Chardonnay „Löwengang”, Alois Lageder, o curiozitate de lux

Primul vin din regiune care a demonstrat ca metodele biodinamice si maturarea in butoaie mici pot crea un Chardonnay de talie mondiala.

Pinot Grigio

Desi Pinot Grigio este adesea asociat cu vinuri simple de masa in restul Italiei, in Alto Adige acesta atinge un nivel de complexitate si structura rar intalnit, fiind cel mai cultivat soi din regiune.

De ce este diferit Pinot Grigio din Alto Adige?

Prezinta structura, nu doar prospetime, spre deosebire de variantele apoase din zonele de campie, aici vinul are un corp plin, o textura aproape uleioasa si o aciditate minerala sustinuta de solurile calcaroase si vulcanice.  Aromele tipice includ mar copt, pere, miere si uneori o nuanta fina de nuci sau condimente, mai apropiate de stilul din Alsacia decat de cel din Veneto. Viile sunt plantate de la 200 m pana la 600 m, ceea ce permite pastrarea prospetimii chiar si in anii mai caldurosi.

Cateva expresii de referinta: 

• Cantina San Michele Appiano „Sanct Valentin”

Probabil cel mai faimos Pinot Grigio din Italia; o parte din vin este fermentat in butoaie de lemn, rezultand o eleganta si o longevitate extraordinara.

• Alois Lageder „Porer”

Un vin biodinamic care exploreaza diferite metode de vinificare (contact cu pielita, ciorchini intregi), oferind un profil aromatic complex si o culoare usor aramie.

• Pinot Grigio Classic, Cantina Tramin

Provine din podgorii situate la altitudini cuprinse intre 200 – 400 m, soluri argilo-calcaroase cu pietris. Un Pinot Grigio de valoare buna, proaspat si aromat, de la poalele alpilor.

• Cantina Terlano „Tradition”

Un clasic care pune accent pe puritatea fructului si pe mineralitatea sarata specifica solului de porfir.

• Elena Walch „Castel Ringberg”

Provine dintr-o singura podgorie (Vigna) situata deasupra lacului Caldaro, fiind recunoscut pentru finetea si aciditatea sa vibranta.

• Unterebner Pinot Grigio, Cantina Tramin, o expresie fermentata si maturata in lemn.

Lansat in 1989 ca simbol al cautarii excelentei de catre Cantina Tramin, acest Pinot Grigio provine din podgorii situate la altitudini cuprinse intre 400 – 600 m, de pe soluri cu pietris calcifer si lut pe roca porfirica. Este fermentat si maturat in butoaie mari de stejar (30-40 hl) si partial in toneaux. Dupa imbuteliere, vinul se matureaza in sticla timp de cel putin inca 3 luni inainte de lansare, astfel, petrece o perioada totala de maturare de cel putin 14 luni.

Pinot Bianco

In Alto Adige, Pinot Bianco (cunoscut si sub numele german Weissburgunder) este considerat de multi experti si critici (precum James Suckling) drept „adevarata vedeta” a regiunii, fiind adesea superior calitativ mult mai popularului Pinot Grigio. Acesta ofera cele mai elegante si longevive expresii ale terroir-ului alpin. Se dezvolta cel mai bine pe pante racoroase, la altitudini cuprinse intre 300 si 750 de metri, pe soluri calcaroase si argiloase. 

Ca si arome, vinul este dominat de note de mar verde proaspat, pere si flori albe (in special flori de portocal), cu accente subtile de nuci si o mineralitate de cremene. Are o aciditate vibranta si un corp mediu, fiind recunoscut pentru echilibrul perfect intre prospetime si o textura matasoasa.

Pinot Bianco din Alto Adige este faimos pentru capacitatea sa de a evolua spectaculos in timp, o caracteristica rara pentru vinurile albe de acest tip. Este vinificat in mai multe stiluri distincte:

• Stilul classic, vinificat in inox pentru a pastra puritatea fructului.
• Stilul riserva, maturat in butoaie mari de stejar (botti) sau tonneaux, dobandind complexitate si note de patiserie sau miere.
• Cantina Terlano produce versiuni lasate pe drojdii in tancuri de otel peste 10 ani.
  • Exemplare din anii `50 si `60 s-au dovedit a fi inca proaspete si complexe la degustarile recente.

Etichete de referinta:

• Cantina Terlano Vorberg Riserva    

Etalonul regiunii; mineralitate vulcanica intensa si potential urias de invechire.

• St. Michael-Eppan Sanct Valentin

Unul dintre cele mai premiate (Tre Bicchieri), cu arome florale si note delicate de stejar.

• Cantina Tramin Classic Pinot Bianco

Un clasic din regiune, provine din podgorii situate la altitudini cuprinse intre 250 – 550 m, soluri argilo-calcaroase cu pietris. Ofera arome usoare de mar verde insotita de o aroma complexa de nuca si note de frunze verzi, echilibrat intre bogatia texturii si aciditatea lui stralucitoare.

• Nals Margreid Sirmian

Recunoscut constant pentru eleganta si profunzime.

• Elena Walch Kristallberg

Un vin de altitudine, proaspat si cu o textura bogata de la maturarea pe drojdii.

Müller-Thurgau

Soiul Müller-Thurgau, un hibrid intre Riesling si Madeleine Royale, si-a gasit habitatul ideal la altitudini extreme, unde alte soiuri ar avea dificultati sa se coaca. Daca in alte parti ale lumii este considerat un soi de volum, in Tirolul de Sud este un vin de nisa, sofisticat.

Solurile de porfir si granit, combinate cu aerul rece de munte, ii confera o aciditate taioasa si o prospetime remarcabila. Este un vin foarte floral, cu note de soc, muscat, ierburi aromatice si o nuanta fina de nucsoara.

Expresii de referinta:

• Abbazia di Novacella „Praepositus”

Produs intr-una dintre cele mai nordice manastiri viticole din lume. Este etalonul pentru finete si mineralitate.

• Cantina Valle Isarco, Eisacktaler Kellerei „Aristoteles”

Un vin de selectie, premiat constant, cu o intensitate aromatica ce aminteste de gradinile de munte primavara.

• Tiefenbrunner „Feldmarschall von Fenner”, probabil cel mai faimos Müller-Thurgau din Italia.

Viile sunt situate la 1.000 m altitudine, producand un vin cu o longevitate surprinzatoare si o eleganta rara.

• Cantina Tramin Müller-Thurgau

Un exemplu clasic, un vin de vara lejer, aromat si racoritor, ce provine din podgorii plantate pe soluri calcaroase, argiloase si cu pietris, la o altitudine cuprinsa intre 500 si 850 de metri.

Vinul din Alto Adige este sangele muntilor.

Prosit!