Burgundia este una dintre regiunile viticole cu cea mai lunga si buna reputatie din Frana, printre cunoscatori poate cea mai apreciata din lume. Burgundia a ridicat de-a lungul timpului standardul de calitate pentru vinul francez. Pe langa clasificarea generica AOC si IGP aplicata la nivelul intregii tari, Burgundia are propriile sale clase de vinuri. Cu o istorie enologica lunga si impresionanta, numeroase tipuri de vin premiate si apreciate la nivel international si un teritoriu-reper pentru turismul viticol, Burgundia este una dintre cele mai fascinante regiuni producatoare de vin.
Abstract:
Burgundia se afla in partea central-estica a Frantei, intre regiunile Champagne, in nord, si Valea Rhonului, in sud. Regiunea se intinde de-a lungul raului Saone.
In ceea ce priveste productia de vinuri, Burgundia se imparte in cinci zone viticole, de la nord la sud:
1. Chablis
Zona aflata la vest de raul Saone, cunoscuta pentru vinurile sale Chardonnay 100%.
2. Côte de Nuits
Situata in Nordul regiunii, in apropiere de Dijon, cunoscuta pentru vinurile sale de referinta pentru soiul Pinot Noir, scumpe si de inalta calitate. Impreuna cu Côte de Beaune, formeaza teritoriul Côte-d`Or.
3. Côte de Beaune
La sud de Côte de Nuits, este in principal cunoscuta pentru productia de Chardonnay. Cu toate acestea, si vinuri Pinot Noir se produc aici.
4. Côte Chalonnaise
Aceasta regiune se situeaza la sud de Côte de Beaune. Este, la randul sau, cunoscuta pentru vinuri Chardonnay.
5. Mâconnais
Se situeaza la sudul regiunii Burgundia. La fel ca si in celelalte zone, si aici se cultiva preponderent struguri Chardonnay pentru vinul omonim.
In general, avem doua tipuri preponderente de vinuri de Burgundia in funcție de soiul de struguri utilizati:
1. Chardonnay
2. Pinot Noir
Strugurii Chardonnay se cultiva in circa 60% din podgorii. Alte soiuri cultivate in regiune, insa pe suprafete mai reduse, sunt strugurii albi Aligote si strugurii rosii Gamay.
Regiunile viticole din aceasta regiune au parte de propria lor clasificare impartita in 4 nivele:
Cativa termeni cheie care te vor ajuta sa intelegi clasificarea vinurilor de Burgundia si sa interpretezi eticheta acestor vinuri sunt:
Climat, Terroir
Prin acest termen, francezii se refera la o zona viticola foarte bine determinata. Limitarea acesteia depinde de „terroir” / caracteristicile podgoriilor unde cresc strugurii: climat / microclimat, sol. De multe ori termenul coincide cu podgorii Premier Cru sau Grand Cru.
Clos
Clos se refera la acele climat sau regiuni viticole care au fost delimitate fizic prin imprejmuire.
Côte
In limbajul enologilor francezi, prin „côte” se face referire la pozitionarea vitei de vie pe panta. Côte inseamna, printre altele, si panta in limba franceza.
Clasificarea Grand Cru marcheaza cel mai inalt standard de vin burgund si cuprinde 33 de podgorii situate intre Chablis si Côte-d`Or. Fiecare dintre producatorii de vin de pe aceste podgorii se bucura de propria sa clasificare AOC. Inca din 1990, aceasta clasificare se recunoaste dupa inscriptia Grand Cru de pe eticheta vinului.
Exista la ora actuala peste 600 de crame Premier Cru in Burgundia. Fiecare dintre acestea se incadreaza in standardul de calitate AOC care poarta denumirea satului sau a localitatii de provenienta. Deci, acestea se deosebesc de Cramele Grand Cru neavand propria lor clasificare AOC. De obicei, aceste crame au numele si localitatea unde se situeaza podgoria specificate pe eticheta sticlei de vin, impreuna cu statusul Premier Cru.
Cramele clasificate la nivel de sat au statusul legat de comuna sau satul in care se situeaza. Aceste localitati reprezinta practic clasificarea AOC din care fac parte. Deci, numele satului viticol va aparea pe eticheta. Exista in total 44 de astfel de clasificari in Burgundia.
Aceasta este cea mai generica metoda de a clasifica viticultorii din Burgundia. Sunt 23 de regiuni AOC in intreaga Burgundie. Fiecare din aceste regiuni are propria sa recunoastere AOC. Spre deosebire de cele patru clasificari precedente, standardul regional permite producatorilor sa utilizeze struguri din orice podgorie din regiunea respectiva, acestia nefiind limitati la o unica crama sau localitate.
Unele dinte cele mai importante si apreciate clasificari regionale AOC sunt:
S-ar putea sa te surprinda, insa calugarii au fost intemeietorii clasificarii vinurilor din Burgundia. Mai precis, calugarii cistercieni. Acestia s-au ocupat timp de secole de cultivarea, si evident de vinificare si de consumul vinului. Ei au observat ca strugurii se dezvolta si dau nastere la diferite vinuri in functie de pozitionarea pe panta (côte) a vitei de vie.
Astfel, ei au elaborat si scris primele observatii referitoare la legatura esentiala dintre „terroir” / sol, microclimat si calitatea vinului. Mai tarziu, enologii au creat in baza acelor observatii clasificarile vinurilor in urma unor studii mai amanuntite care, intr-adevar, demonstrau ca vinul are calitati diferite in functie de regiunea din Burgundia unde cresc strugurii si panta pe care se situeaza vita de vie.
In general, calitatea cea mai joasa era obtinuta din strugurii care cresteau la baza pantei. Cu aceasta pozitie putem astazi sa asociem vinurile generice, regionale. Pe masura ce vita de vie se situa la altitudini tot mai ridicate pe panta, crestea calitatea vinului produs. Exact in aceasta ordine s-au stabilit cele cinci clase de vinuri mentionate anterior, dintre care cel mai inalt standard de calitate il au vinurile Grand Cru si Premier Cru.
Explicatia este legata de latitudinea la care se situeaza Burgundia pe glob, nivelul de altitudine al podgoriilor si expunerea la soare de care au parte strugurii situati spre varful pantei. In timpul verii, toti strugurii au parte de suficienta expunere la soare. Astfel, in general, vinurile din Burgundia sunt vinuri de calitate, indiferent de siglele de pe eticheta lor. Spre finalul verii si in luna septembrie insa, doar strugurii pozitionati mai sus pe panta se mai bucura de suficient soare in cea mai mare parte a zile. Din acest motiv, vinurile realizate din acesti struguri sunt mai bune. Pozitia ideala pe panta nu este chiar in varful acesteia, ci putin mai jos. Strugurii de aici dezvolta mai mult zahar si arome mai puternice. Tocmai acestia sunt strugurii utilizati pentru vinurile Grand Cru care reprezinta cel mai inalt standard calitativ.
Clasificarea vinurilor din Burgundia are elemente asemanatoare clasificarii vinurilor nemtesti. La randul sau, aceasta a inspirat alte regiuni din Franta care au inceput sa isi diferentieze vinurile in functie de „terroir”. De retinut este faptul ca ea se distinge de cealalta clasificare majora de vinuri regionale – cea din Bordeaux, care imparte vinurile in functie de apartenenta la crama si nu la un teritoriu / terroir anume.
Burgundia este compusa din mai multe zone viticole faimoase, fiecare fiind cunoscuta pentru anumite stiluri de vin.
Situata in nordul regiunii, in apropiere de Champagne, zona Chablis este dominata de soiul Chardonnay. Acesti struguri se cultiva in stil clasic pentru a produce un vin sec, acid, cu o puternica prospetime.
Chardonnay-ul de Chablis este cunoscut pentru notele sale de mar verde si fum. Alte note specifice sunt cele de citrice sau pere. La nivel olfactiv, vinurile au note de flori albe. Aceste vinuri dau dovada si de mineralitate.
Calitatea inalta a acestui vin se datoreaza climatului mai rece. Chablis are o clima care se aseamana mai degraba cu cea a regiunii Champagne decat cu restul Burgundiei, fiind situata mai departe de mare si avand, prin urmare, mai putine influente mediteraneene.
In Chablis sunt 2 tipuri predominante de sol care influenteaza la randul lor strugurii, respectiv vinul produs aici: kimméridgien si portlandian. Primul este un sol argilos care ajuta foarte mult la retentia de apa, o problema comuna in Chablis, un teritoriu mai arid. Ambele soluri sunt, de asemenea, calcaroase si contin diverse tipuri de resturi de scoici si fosile. Solul kimméridgien contine un tip special de fosile marine numit Exogyra Virgula. Solul portlandian nu contine aceasta fosila si este mai putin argilos, insa contine mai mult calciu datorita altor tipuri de fosile. In ansamblu, ambele soluri sunt optime pentru cultivarea vitei de vie, cel kimméridgien fiind mai apreciat.
Din acest sol iau nastere cele mai multe vinuri Premier Cru si Grand Cru din Chablis.
Zona Chablis este la randul sau impartita in mai multe teritorii mai mici in functie de apropierea de unul dintre raurile care o traverseaza. Gasim urmatoarele zone principale:
Zonele Auxerrois, Jovinien si Tonnerrois poarta numele colectiv Grand Auxerrois si se disting de restul teritoriului viticol cunoscut pur si simplu ca si Chablis. La nord-estul zonei generice Chablis se mai afla o regiune viticola mai mica numita Châtillonais.
La nivelul clasificarii vinurilor, intalnim in Chablis 4 tipuri de denumiri sau „appellation”:
Grand Cru
Chablis se poate mandri cu o podgorie Grand Cru. Aceasta se gaseste pe malul estic al raului Seein si este divizata in 7 parcele. Fiecare parcela este denumita si delimitata separat, iar vinurile cramelor situate pe cele 7 parcele au caracteristici diferite. Zona Grand Cru corespunde tipului de sol kimméridgien si podgoriile Grand Cru sunt pozitionate pe panta.
Premier Cru
Chablis cuprinde 40 de podgorii cu statusul Premier Cru. Acestea se impart la randul lor in 89 de sub-teritorii viticole sau „climat”. Și aici, solul este de tip kimméridgien. Aceste podgorii se situeaza de-a lungul raului Serein, ca si pozitionare fiind situate pe panta mai spre vale.
Chablis
Clasificarea generica pentru vinurile din Chablis este Chablis AOC. Aceste vinuri se produc, in general, in podgorii cu sol portlandian. Unele se afla pe pante, altele spre baza acestora.
Petit Chablis
Clasificarea Petit Chablis a luat nastere ca urmare a unei cereri tot mai mari de vinuri albe din anii `80. Aceasta indica un standard mai redus de calitate intrucat strugurii din care se produc astfel de vinuri au parte de mai putina expunere la soare. Vitele de vie din podgoriile Petit Chablis nu sunt pozitionate in panta, ci pe teren plat.
Desi Chardonnay este soiul principal de struguri cultivat in Chablis, mai intalnim si alte soiuri, in special in podgoriile din Jovinien, Auxerrois, Tonnerrois si Châtillonais.
Jovinien
Avem vinul regional Bourgogne Côte Saint Jaques care poate fi rosu, roze sau alb si este produs din struguri Pinot Noir, Pinot Gris si Chardonnay.
Auxerrois
3 vinuri cu denumire regionala, rosii, roze si albe. De asemenea, avem 2 vinuri clasificate in functie de satul de provenienta: Irancy, vin rosu produs din Pinot Noir si César, si vinuri albe Saint-Bris, din struguri Saugvinon Blanc si Saugvinon Gris.
Tonnerrois
Aici avem 2 clasificari regionale. Una se asociaza cu vinurile rosii si roze, iar cealalta cu vinurile albe. Soiurile din care se produc aceste vinuri sunt Pinot Noir si Charonnay.
Châtillonais
Intalnim vinul spumant Crémant de Bourgogne produs din cele patru soiuri de baza cultivate in Burgundia: Pinot Noir, Charonnay, Gamay si Aligote.
Un ultim aspect care merita mentionat inainte sa ne indreptam atentia catre celelalte zone viticole din Burgundia este vinul Chablis produs in California. Nu te lasa indus in eroare de numele acestuia, el nu are nimic de-a face cu vinul autentic de Chablis din Burgundia. Multe vinuri din America ataseaza denumirii lor anumite clasificari europene precum Chablis, Chianti, Madeira sau Champagne. Ele fac referinta la caracterul generic al vinului. Aceasta este o practica veche de decenii. Vinurile respective nu sunt insa inrudite cu standardele de calitate europene. Aceasta practica se folosea doar pentru a promova vinurile respective. A ramas astazi inradacinata si este inca valabila pentru vinurile produse inainte de 2006.
In aceasta regiune nordica, soiul de struguri predominant este Pinot Noir. Acesti struguri reprezinta circa 90% din productia zonei. Exista 24 de podgorii Grand Cru in Côte de Nuits si aproape toate sunt ocupate exclusiv de vite de vie Pinot Noir.
Cateva denumiri faimoase de crame din aceasta zona includ Romanée-Conti, Chambertin, Clos de Vougeot. Vinurile produse pe aceste podgorii si podgoriile inrudite pot avea preturi colosale datorita nivelului lor inalt de complexitate si calitate.
Côte de Beaune isi ia denumirea de la orasul Beaune, un centru comercial foarte important la nivelul intregii regiuni Burgundia. Cu toate ca cel putin jumatate din vitele de vie cultivate in Côte de Beaune sunt dedicate soiului Pinot Noir, zona in sine este cunoscuta pentru productia de Chardonnay. Côte de Beaune include 8 podgorii cu statusul Grand Cru. 7 dintre acestea produc exclusiv Chardonnay. Doua dintre cele mai faimoase sunt Corton-Charlemagne si Montrachet. Vinurile de Côte de Beaune sunt foarte renumite la nivel mondial, iar pretul lor este pe masura reputatiei lor extraordinare.
Côte de Beaune si Côte de Nuits, adica zona Côte-d`Or, este per total una dintre zonele viticole din Franta cu cele mai scumpe si apreciate vinuri. Nici vinurile clasificate la nivel Village, in functie de satul de apartenenta nu au preturi mici.
Majoritatea productiei de struguri din Côte Chalonnaise se rezuma la Chardonnay si Pinot. Cu toate acestea, zona este si cea mai mare sursa de vinuri Aligoté din Burgundia. Nu exista podgorii cu statusul Grand Cru in aceasta zona, dar exista 140 de podgorii clasificate ca Premier Cru care produc vinuri foarte apreciate in randul cunoscatorilor. Côte Chalonnaise este si un furnizor foarte important de struguri pentru celelalte zone din Burgundia pentru productia cupaje care includ mai multe tipuri de struguri.
Strugurii din Chalonnaise sunt utilizati in numeroase vinuri regionale AOC.
Soiul predominant de struguri cultivati in Mâconnais este Chardonnay. Cu toate acestea, zona nu duce lipsa nici de Pinot Noir sau de Gamay. Aceste soiuri sunt folosite pentru vinuri roze si rosii, preponderenta lor este insa limitata comparativ cu soiul Chardonnay. In Mâconnais nu intalnim nici podgorii Grand Cru, nici Premier Cru, dar acest lucru nu indica neaparat un standard mai redus de calitate. Dimpotriva, vinurile de Mâconnais sunt foarte bune. Intalnim aici mai multe sate viticole si vinuri extrem de apreciate care apartin clasificarilor omonime.
Unul dintre cele mai bune exemple este vinul produs in Pouilly-Fuissé. La ora actuala, se fac demersuri pentru a acorda unor vinuri din Mâconnais standardul Premier Cru.
Dupa cum deja stii, cea mai inalta clasificare a vinurilor din Burgundia este Grand Cru. Vinurile care se bucura de acest status au inscriptia Grand Cru pe eticheta. Fiindca vorbim despre cea mai mare distinctie de care se pot bucura aceste vinuri, producatorii lor tin sa scoata in evidenta acest aspect. Astfel, nu trebuie sa depui un efort sa il depistezi; de cele mai multe ori va fi marcat in caractere mari pe eticheta principala a vinului sub numele acestuia. Doar daca dai de un vin cu o vechime considerabila, este posibil sa nu gasesti usor pe eticheta inscriptia Grand Cru. In cazul vinurilor recente, aceasta este mereu prezenta.
Deasupra clasificarii vinului, vei gasi de regula numele podgoriei unde a fost produs, aspect esential pentru vinurile burgunde care se clasifica in functie de teritoriu si terroir, nu de crama. Totodata, o multime de vinuri din Burgundia sunt vinuri AOC, adica au denumire de origine controlata. AOC este statusul generic cel mai inalt acordat vinurilor franceze. Aceasta remarca apare de obicei tot pe eticheta principala a sticlei, scrisa in caractere mai mici, sub denumirea podgoriei sau a clasificarii burgunde.
Dacă nu intalnesti abrevierea AOC, este foarte posibil sa vezi sintagma completa „appellation d’origine contrôlée” sau termenul „appellation” urmat de podgoria unde se produce vinul.
Vinurile Premier Cru se pozitioneaza din punct de vedere calitativ si al clasificarii burgunde cu o treapta mai jos fata de Grand Cru. Si aceste vinuri sunt foarte usor de identificat. Avand un status excelent, si acesti producatori tin ca remarca Premier Cru sa fie evident vizibila pe sticla, pe eticheta din fata. Uneori, o vei gasi sub abrevierea „1er Cru”. Deasupra specificatiei Premier Cru, vei gasi, de regula, numele satului sau localitatii de unde provine acel vin. Aceste doua caracteristici fundamentale vor fi acompaniate de numele podgoriei, scris de multe ori intre ghilimele.
Vinurile Premier Cru preiau denumirea de origine controlata (AOC) de la satul in care au fost produse.
Aceste vinuri se afla imediat sub vinurile Premier Cru. La acest nivel, eticheta sticlei deja se simplifica. In principal, numele cel mai marcant pe care il vei observa scris in litere mari pe eticheta este cel al satului viticol de origine. De multe ori, producatorul adauga si denumirea podgoriei imediat sub numele satului. Acest lucru se remarca la vinurile a caror struguri provin dintr-o singura podgorie.
Spre deosebire de vinurile Grand Cru si Premier Cru, producatorii acestor vinuri nu insista sa adauge mereu numele podgoriei pe sticla. In ceea ce priveste clasificarea, ea va coincide cu numele satului. Sub denumirea satului se afla clasificarea regionala.
Avem 23 de posibilitati de astfel de clasificari in Burgundia. Termenul cel mai generic care denota clasificarea regionala este „Bourgogne” – ceea ce inseamna ca vinul provine din Burgundia. Deseori, sub termenul „Bourgogne” vei gasi numele tipului de vin, de exemplu, Chardonnay sau Pinot Noir.
O alta clasificare regionala generica importanta este „Bourgogne Aligote”. Aceste vinuri pot fi produse din strugurii omonimi proveniti de oriunde din regiunea Burgundia.
In trecut, aceste vinuri se puteau confunda cu mai mare usurinta. Acest lucru se datora faptului ca unele sate viticole atasau la denumirea lor numele unei podgorii Grand Cru faimoase din acea localitate. Faceau acest lucru pentru a creste prestigiul satului respectiv si a producatorilor de acolo.
Astfel, si vinurile care nu aveau statusul Grand Cru puteau inscriptiona pe sticla de vin, imediat dupa denumirea satului, numele unei podgorii faimoase. Desigur, nu puteau adauga si sintagma Grand Cru intrucat erau vinuri de nivel tert, insa numele podgoriei era suficient pentru a induce cumparatorii in eroare.
In ziua de azi, lucrurile s-au clarificat deoarece orice producator Grand Cru tine ca acest status sa fie prezent pe vinurile sale. In cazul in care mai ai urme de indoiala in raport cu distinctia dintre cele doua categorii, un factor care te va ajuta sa le elimini este pretul. Un vin Grand Cru costa de cateva ori mai mult decat un vin clasificat la nivel de sat.
“Burgundy for kings, champagne for duchesses and claret for gentlemen.”