Casa de Vinuri Gitana, Republica Moldova

Vezi Produsele (3)

Vinul Gitana reprezinta rezultatul impletirii armonioase dintre generozitatea naturii si munca omului. Este rodul pasiunii pentru vinificatie a familiei Dulgher, sustinut de un terroir exceptional. Gitana reprezinta un simbol al confluentei dintre traditie si modernitate, o intoarcere spre origini, dar in acelasi timp si o privire spre viitor, marcand astfel o etapa importanta in renasterea vinurilor moldovenesti.

Familia Dulgher

In anul 1999, familia Dulgher a achizitonat fabrica de vinuri „Tiganca” din satul Plopi. Desi era intr-o stare dezastruoasa, vinaria era dotata cu cel mai important element pentru a produce un vin de calitate – beciuri subterane cu temperaturi constante atat vara cat si iarna, oferind vinurilor o maturare decenta.

Credo-ul familiei Dulgher, de a produce vinuri de calitate, unice prin gust si aroma a impus investitii mari, anevoioase, de lunga durata, dar necesare. Cu toate acestea, domnul Petru si doamna Svetlana au stiut intotdeauna ca in vinificatie totul porneste de la vita de vie, iar tehnologiile nu fac decat sa pastreze mai bine ceea ce a creat natura.

Au refuzat sa cumpere fermentatoare, cum fac alti producatori si au optat pentru cazi de lemn, ca strugurii sa respire, sa patrunda aer in ei.

Scurt istoric al Vinariei Gitana

1953 - PERIOADA SOVIETICA

Trecerea timpului a demonstrat ca aceasta zona viticola, Valul lui Traian, este intr-adevar exceptionala pentru plantatiile de vita de vie. Anul 1953 marcheaza un punct de cotitura in istoria Vinariei Tiganca, aceasta transformandu-se intr-o adevarata „fabrica de vinuri” si mutandu-si sediul in satul Plopi. Crama a devenit in scurt timp foarte apreciata in Moldova si peste hotare, datorita calitatii superioare a vinurilor produse aici.

Atat amplasarea cramei, conditiile climaterice si topografice specifice, cat si talentul vinificatorilor au dat nastere unor vinuri de exceptie, unul dintre cele mai bune exemple fiind vinul tipic de Tokaj, cu gust intens de stafide – „Nejnosti” (Gingasie).

Vinurile de vinoteca pastrate in beciurile cramei Tiganca reprezinta dovada cea mai elocventa a potentialului acestei zone si a succesului inregistrat de-a lungul timpului.

Colectia proprie de vinuri de calitate superioara reprezinta un adevarat tezaur si motiv mandrie nationala, printre vinuri numarandu-se Trifesti 1970, Auriu 1972 sau Gratiesti 1973.

1985-1990 RENASTEREA

Industria vinicola a cunoscut un capitol mai dureros in perioada anilor 1985-1990, cand pe teritoriul U.R.S.S. s-a desfasurat o campanie masiva de interdictie a alcoolului, iar toti producatorii de vinuri au avut de suferit simtitor.

1999 - UN NOU INCEPUT

Anul 1999 poate fi considerat un nou inceput pentru Vinaria Tiganca. Crama devine proprietate a familiei Dulgher, care depune eforturi majore pentru reutilarea fabricii, renovarea beciurilor, dotarea cu butoaie si cuve de stejar si, desigur, pentru infiintarea de noi plantatii de vita de vie. Pas cu pas, practicile de vinificatie traditionale au inceput sa fie imbinate cu tehnologiile moderne.

2002 - PLANTAREA VITEI DE VIE PROPRII

Anul 2002 da startul plantarii vitei-de-vie proprii, la o distanta de 70 km de crama, in satele Romanovca si Filipeni, din zona viticola Valul lui Traian. Plantarea s-a efectuat cu implicarea expertilor Institutului National al Viei si Vinului din Republica Moldova, care au selectat podgoriile cu cele mai potrivite soluri pentru fiecare tip de struguri.

2009 - CREAREA BRAND-ULUI GITANA

In anul 2009, incepe proiectul de creare a unui brand simbolic care sa reprezinte cu succes vinurile produse de Vinaria Tiganca. In consecinta, apare marca comerciala Gitana, care reprezinta inceputul unei noi etape in dezvoltarea cramei.

2011 - APARITIA PRIMEI SERII DE VINURI SUB MARCA GITANA

Anul 2011 marcheaza aparitia primei serii de vinuri imbuteliate sub marca Gitana. Aceasta colectie contine vinuri maturate seci, precum:

• Cabernet Sauvignon 2007,
• Merlot 2009,
• Riesling de Rhein 2009
• si Feteasca Regala 2009.

 

In anul 2012, este lansat pe piata vinul Saperavi 2011, alaturi de primele cupaje ale cramei: Lupi Rezerva 2009 si La Petite Sophie 2010, care au devenit deja vinuri emblematice pentru Gitana Winery.

2017 - Extindere pe piata din Asia

In anul 2017, Gitana Winery s-a extins catre pietele din Asia si au avut loc primele exporturi catre Japonia, China si Coreea de Sud. Tot in anul 2017 a fost lansata gama Autograf, care include 4 soiuri de vin, Feteasca Regala, Cabernet Sauvignon, Chardonnay si Merlot, iar in anul 2018 Gitana Winery a anuntat o alta noutate, lansand cele trei vinuri din gama Young, Alb, Roz si Rosu de Gitana.

Podgorii, plantatiile de vita de vie Gitana

Plantatiile de vita de vie detinute de Vinaria Tiganca fac parte din regiunea viticola Valul lui Traian, intr-un areal ce cuprinde localitati din raioanele Leova, Cantemir, Cahul, Comrat, Ciadir-Lunga, Taraclia si Vulcanesti.

Suprafata totala a regiunii include 43.203 hectare de vita-de-vie, dintre care, in acest moment, 360 ha se afla in proprietatea Vinariei Tiganca.

Trebuie mentionat faptul ca Vinaria Tiganca este intr-un proces constant de extindere a podgoriilor sale, acordand o mare importanta cultivarii soiurilor de struguri autohtoni si conservarea procesului tehnoilogic autohton. Crama isi doreste sa renasca traditia cultivarii strugurilor destinati vinurilor licoroase, care au contribuit de-a lungul timpului la cresterea renumelui Moldovei peste hotare.

Podgoriile Gitana sunt plasate in arealul a 2 sate din raionul Leova, fiind impartite in 3 zone.

O zona se afla in satul Filipeni, iar celelalte doua in satul Romanovca. Zonele respective sunt favorabile cultivarii vitei-de-vie, deoarece intrunesc toate caracteristicile pedoclimatice necesare pentru producerea vinului de inalta calitate:

• Plantatiile cramei se afla pe teritoriul depresiunii de silvostepa a Saratei, intr-un mediu ecologic, cu un peisaj deosebit, in apropierea Codrilor Tigheciului si la aproximativ 100 km distanta de Marea Neagra;
• Plantatiile de vita-de-vie sunt situate pe coline cu pante descrescatoare, la altitudini medii de 150-200 metri deasupra nivelului marii;

Totalitatea acestor factori pedoclimatici creeaza un microclimat ideal pentru cresterea unor struguri sanatosi, care sa ofere acele gusturi si arome specifice doar vinurilor Gitana.

Terasele sunt pozitionate cu fata spre sud-vest pentru a obtine o expunere cat mai lunga a strugurilor la lumina si caldura soarelui. In acest mod, strugurii ajung la maturitate intr-un regim termic echilibrat. In timpul verii, strugurii sunt feriti de combustia aromelor, iar pe timp de iarna, acestia sunt protejati de inghet.

Conditiile climaterice din zona sunt exceptionale:

• Perioada fara inghet depaseste 180 de zile,
• Iar suma temperaturilor active (superioare pragului de 10°С) trece de 3.200 °С.

Aceste lucruri ajuta la acumularea cantitatii de caldura necesara in perioada de vegetatie.

Plantatiile au o densitate de 2.800 – 3.100 butuci pe hectar, iar strugurii sunt cultivati in zonele cu cele mai potrivite soluri pentru fiecare soi. Solurile au un caracter eterogen, cu structuri benefice pentru diferitele tipuri de struguri plantati in podgoriile cramei.

Solurile sunt cernoziomuri carbonatice, tipice sau levigate, slab sau mediu erodate, cu fertilitate ridicata sau moderata, cu textura argiloasa sau calcaroasa, in functie de fiecare zona.

Precipitatiile medii anuale nu depasesc 450 mm, astfel incat viile nu sunt afectate de excesul de umiditate.

Plantatiile de la Folipeni

In 2004 a fost infiintata la Filipeni o plantatie de soiuri nobile de Cabernet Sauvignon si Merlot. Aceasta zona este una foarte favorabila dezvoltarii soiurilor rosii, atat datorita expozitiei pantelor, care au o orientare nord-estica, cat si gratie solului foarte fertil. Acesti doi factori contribuie decisiv la acumularea cantitatii optime de zaharuri, la dezvoltarea impecabila a aromelor si la echilibrarea aciditatii din struguri.

• Suprafata viilor: 98 hectare:
  • 30 ha – Merlot
  • 68 ha – Cabernet Sauvignon
• Altitudinea fata de nivelul marii: 150-200 m
• Expozitia pantelor: preponderent sud-estica
• Gradul de inclinare medie a pantei: 5°
• Temperatura medie anuala: 9,6°С
• Cantitatea medie de precipitatii anuale: 428 mm
• Tipul solului: cernoziom carbonatic, slab si mediu erodat.
• Vinurile obtinute: Merlot, Cabernet Sauvignon.

 

Plantatia Romanovka 1

Cea mai mare plantatie a Vinariei Gitana este in satul Romanovca. Cele 150 de hectare sunt destinate cultivarii soiurilor rosii de struguri. Plantarea butasilor a inceput in anul 2002, iar in 2012 fost initiata cultivarea unuia dintre cele mai reprezentative soiuri de struguri autohtoni – Rara Neagra.

Expunerea sud-vestica a colinelor face ca insolatia si circulatia aerului sa aduca doar beneficii culturii de vita-de-vie. Calitatile unice ale climei si ale solului din aceasta podgorie dau vinului o culoare rosie stralucitoare, precum si arome pronuntate, specifice soiului.

• Suprafata viilor: 150 hectare:
  • Merlot – 35 ha,
  • Cabernet Sauvignon – 97 ha,
  • Saperavi – 8 ha,
  • Rara Neagra – 10 ha
• Altitudinea fata de nivelul marii: 120-205 m
• Expozitia pantelor: preponderent sud-vestica
• Gradul de inclinare medie a pantei: 5°
• Temperatura medie a anului: 9,6°С
• Cantitatea medie de precipitatii anuale: 444 mm
• Tipul solului: cernoziomuri levigate, carbonatice si tipice, cu textura argiloasa
• Vinurile obtinute: Merlot, Cabernet Sauvignon, Saperavi, Lupi.

 

Plantatia Romanovka 2

Tot in satul Romanovca, Vinaria Gitana exploateaza o a doua plantatie de struguri, insa aceasta este specializata in cultivarea soiurilor albe. Bazele acestei podgorii au fost puse incepand cu anul 2005, o mare parte din plantatie fiind destinata soiului autohton Feteasca Regala.

Expunerea spre sud-vest a teraselor, cat si conditiile climaterice echilibrate contribuie la coacerea perfecta a strugurilor. Astfel, vinurile albe ale Gitanei obtin arome florale fine si un gust amplu, crocant si savuros.

• Suprafata viilor: 110 hectare:
  • Riesling de Rhein – 24 ha,
  • Chardonnay – 44 ha,
  • Feteasca Regala – 42 ha
• Altitudinea fata de nivelul marii: 50-100 m
• Expozitia pantelor: preponderent sud-vestica
• Gradul de inclinare medie a pantei: 5°
• Temperatura medie a anului: 9,5°С
• Cantitatea medie de precipitatii anuale: 445 mm
• Tipul solului: cernoziomuri tipice si carbonatice
• Vinurile obtinute: Feteasca Regala, Riesling de Rhein, La Petite Sophie.

 

Vinificatie

Recoltarea strugurilor

Producerea vinurilor incepe cu recoltarea manuala a strugurilor . Perioada potrivita de culegere se stabileste in functie de soi si numai dupa examinarea atenta a indicilor de maturare.

Vinurile Albe

In procesul de vinificare a vinurilor albe, o prima etapa importanta, desigur dupa desciorchinarea si zdrobirea strugurilor, este criomacerarea. Tehnica criomacerarii permite extragerea cantitatii maxime de substante aromatizante ce se gasesc in partea interioara a pielitei strugurelui, fara a influenta negativ calitatea vinului alb.

Mustul obtinut este racit pana la 5-8 °C, pentru o perioada de timp ce variaza de la 10 pana la 24 de ore. Temperatura scazuta inhiba dezvoltarea enzimelor si permite vinului, odata cu inceputul fermentatiei alcoolice, sa se imbogateasca in arome. In consecinta, vinul devine echilibrat, cu putine taninuri si cu un spectru foarte bogat de arome tipice soiurilor din care este produs.

Aceste vinuri sunt destul de stabil la oxidare si, prin urmare, tind sa-si mentina culoarea frumoasa pentru o perioada indelungata de timp.

Bostina de struguri este separata de mustul care, fiind astfel limpezit, este supus ulterior unei fermentatii alcoolice monitorizate.

Maturarea vinului alb are loc in vase de inox sau in baricuri de 225 l, timp de aproximativ 4 luni, in functie de soiul de struguri.

Vinurile Rosii

Pentru vinurile rosii este caracteristic procesul de macerare-fermentare pe bostina a mustuielii.

Fermentatia are loc in cazi din lemn de stejar, doar cu ajutorul drojdiilor indigene.

Procesul dureaza aproximativ 20 de zile, timp in care mustul aflat in contact cu bostina preia taninurile, substantele aromate si colorantii necesari. Pentru a se asigura o fermentatie omogena a mustului, intregul proces este atent supravegheat, amestecand zilnic, pentru ca bostina sa aiba un contact cat mai lung cu mustul.

Imediat dupa terminarea fermentatiei alcoolice, vinurile rosii se trag de pe drojdie in butoaie de lemn, pentru a trece prin procesul de fermentare malolactica.

Rezultatul: un vin bogat in arome specifice soiului de struguri, cu o fructuozitate si o expresivitate accentuata.

Maturarea vinului in butoaie de stejar

Ultima etapa a procesului de maturare consta in depozitarea acestuia in baricuri de stejar de Krasnodar, in beciurile cramei, pentru o perioada ce variaza intre 6 luni si 2 ani.

Cand a ajuns la momentul de maturare deplina, vinul Gitana este imbuteliat, ajungand astfel la sfarsitul drumului sau lung, de la strugure la sticla. O parte din vinurile celor mai bune recolte ajung si in colectia cramei.

Maturarea vinului in baric

Vinurile cu cea mai buna evolutie sunt transportante apoi in barrique-uri frantuzesti si americane pentru o perioada de 6-12 luni pentru o maturare desavarsita, asemeni vinurilor mari. 

https://www.gitanawinery1953.com/ro/ 

Regiune: Valul lui Traian, Republica Moldova