Domeniul Catleya, Romania

Domeniul Catleya este situat in regiunea Corcova din Romania. Regiunea are un trecut bogat. In plina perioada de Belle Époque, printul Anton Bibescu, Marcel Proust si prietenii lor degustau la Paris vinurile de Corcova, in timp ce evocau florile de par din acel loc mitic.

Scurt Istoric al Domeniilor Corcova

Bibescu, printul francofil multi-talentat de origine romana a fost cel ce a hotarat sa-si extinda via pe cele mai frumoase si bogate dealuri de la Corcova. Ajutat de agronomul francez Sauget, le-a dat acelor vinuri calitatile si renumele lor.

Anton Bibescu mosteneste un domeniu de peste 2.000 de hectare de teren agricol, podgorii, livezi si paduri la Corcova. In aceasta zona care ii place in mod deosebit, isi petrece verile in familie intr-un conac inconjurat de un parc mare cu copaci si flori.

La inceputul secolului XX, decide sa mareasca suprafata podgoriei sale pentru a ajunge la 100 de hectare. Pentru a-l ajuta in acest proiect, a adus un tanar agronom francez, Aristoteles Sauget, caruia ii incredinteaza plantarea si intretinerea butucilor de vita de vie din Franta, construirea unei crame moderne si gestionarea intregii sale proprietati.

Dupa anul 2007, trei francezi pasionati de vinuri si indragostiti de Romania, au ales aceasta imagine proustiana pentru a simboliza vinurile obtinute din viile replantate pe vechile pamanturi ale printului Bibescu.

Așadar, acestia trei sunt creatorii domeniului Catleya:

Laurent Pfeffer

Inginer viticol si oenolog instruit la Bordeaux, Laurent a descoperit Romania cu ocazia unui stagiu efectuat in podgoria Dealul Bujorului.

Dupa ce a realizat potentialul viticol din Romania a decis, sub influenta lui Frédéric Vauthier, sa se reintoarca in 2007 pentru a cauta terenuri propice cultivarii cu vita de vie. Destinul l-a îndreptat catre Corcova, unde a descoperit istoria incredibila a acestei podgorii. A decis astfel sa se stabileasca aici pentru a infiinta o plantatie viticola si a fonda domeniul Catleya.

Frédéric Vauthier

Proprietarul Château Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux), cu o suprafata de 20 de ha, Frédéric reprezinta a XVIII-a generatie de producatori de vin de pe acest domeniu.

In 2007, s-a aruncat in aventura viticola romaneasca prin intermediul lui Laurent Pfeffer, avand incredere deplina in acesta.

Cu o experienta solida de mai bine de 15 ani, atat in vie, cat si in crama, el este cel care a sugerat orientarile tehnice marete ce se regasesc in domeniul Catleya

Dominique Pfeffer

Specialist in vanzari in domeniul informatic, dar si amator de vinuri, a fost sedus imediat de proiectul Catleya.

Dominique a descoperit Romania cu ocazia unei calatorii in vederea gasirii unui teren, fiind imediat cucerit de sarmul multiplelor fatete ale tarii noastre.

El participa la promovarea vinurilor atat in Franta, cst si in strainatate.

Terroir-ul

Solul

• Brunisoluri argilo-maloase, bogate in fier,
• Situate pe versanti orientati complet spre est sau spre sud.

Aceste soluri prezinta toate caracteristicile marilor regiuni viticole :

• Alimentare cu azot gestionata
• pH usor acid (pH 6).

Acest lucru incetineste transformarea materiei organice. Vita de vie nu este astfel niciodata intr-o situatie de consum excesiv de azot, sinonima cu supraproductia de fructe (reducere a calitatii strugurilor) si frunze (risc crescut de boli).

• Alimentare cu apa echilibrata

Solul este compus mai ales din argile, 20% -45% in functie de orizonturi. Aceste argile furnizeaza vitei o alimentare continua si moderata cu apa in perioada sa de crestere, din mai pana in iunie. La sfarsitul lunii iulie, din cauza caldurii verii, stocul disponibil de apa scade, cauzand un stres hidric la nivelul plantei. Acesta angreneaza incetarea cresterii vitei de vie si o redistribuire a elementelor colectate si produse de planta catre struguri. Acest proces este foarte favorabil pentru calitatea strugurilor.

• Un gradient optim al argilei

Cresterea verticala a ratei de argila creste densitatea solului. Dezvoltarea sistemului radacinos devine mai dificila, adancimea crescand. Cultivarea se face, deci, preferential in primele zeci de centimetri de sol. Datorita unei densitati mari a plantarii (6.536 butuci/ha), se creeaza o concurenta intre radacinile fiecarui butuc. Aceasta concurenta limiteaza vigoarea vitei de vie si privilegiaza calitatea si concentratia strugurilor.

Pentru a intretine solul, se lasa un strat permanent si natural de iarba care, atunci cand ajunge la o inaltime de 60 cm, este culcata pentru a forma un mulci. Acest lucru permite structurarea solului si incurajeaza instalarea unei faune si flore variate.

Climatul

Iarna este rece, uneori foarte geroasa (pana la -15 °C) si cu zapada. Acest frig intens permit reducerea in primavara urmatoare a infectiozitatii bolilor vitei de vie, de tip mana si fainare si, astfel, reducerea numarului de tratamente fitosanitare. Stratul de zapada ajuta la protejarea butucilor impotriva frigului puternic. Primavara, topirea lenta a zapezii reincarca solul cu rezerve de apa.

Vara uscata si calda, incetineste cresterea la intrarea in parga . Butucii isi concentreaza eforturile in productia de struguri concentrati, de calitate.

Toamna este in general insorita cu temperaturi blande si rareori ploioasa, este sezonul principal pentru vinificatorul care vede, odata cu recoltarea, rezultatul unui an de munca.

Vita de vie, soiurile cultivate

• Merlotul, Cabernetul Sauvignon, Cabernetul Franc si Sauvignonul Blanc, soiuri de struguri originare din Bordeaux, sunt plantate in Romania de peste 120 de ani.
• Feteasca regala este un soi de struguri autohton care produce vinuri albe de mare finete.
• Syrah, un soi de struguri rosii de pe Coastele Ronului din Franta, este cel mai recent din Corcova, cu rezultate deja foarte promitatoare.

 Toate adaptate la conditiile pedo-climatice din Corcova, acestea isi dezvaluie pe deplin potentialul prin optiunile tehnice definite in timpul instalarii podgoriei.

1. A fost ales portaltoiul adaptat tipului de sol, care confera vitei de vie o forta slaba, sinonima cu randamente scazute.
2. Au fost plantate cu o mare densitate (6.535 butuci/ha), urmand directia ideala Sud / Sud Est.
3. Inaltimea foarte mare a palisajului si, prin urmare, a suprafetei foliare , permite strugurilor sa beneficieze de o capacitate fotosintetica ridicata.

Stilul vinurilor si Vinificatia

Recoltarea

Echilibrul acid / zaharuri, calitatea aromelor, usurinta de extragere a culorii, calitatea si nivelul de maturitate al taninurilor si condițiile meteorologice sunt factori luati in considerare in alegerea datei de recoltare.

 Odata ce se fixeaza data, strugurii sunt recoltati manual de echipele noastre si transportati în lazi mici la crama.

•  Strugurii rosii

Acestia sunt apoi rapid desfacuti de pe ciorchine, sortati pe o masa vibratoare (evacuarea ultimelor elemente vegetale) si pusi in cuve sub gaz inert pentru a preveni oxidarea.

Apoi incepe o perioada de 4-10 zile de macerare inainte de fermentare, perioada in care amestecarea zilnica usoara a strugurilor asigura extragerea de culori si arome.

•  Strugurii albi (si struguri rosii pentru rosé)

Odata desfacute de pe ciorchine, boabele de struguri sunt plasate intr-o presa orizontala sub gaz inert. Dupa o macerare scurta pentru a extrage aromele, dar si culoarea rosé, începe ciclul de stoarcere. Mustul recoltat este apoi pompat si mentinut intr-o cuva la 12°C.

Fermentarea

Pentru vinul rosu fermentatia alcoolica se face cu levuri indigene, prezente in mod natural pe struguri. Aceasta dureaza 4-10 zile.

In aceasta perioada, vinurile sunt gustate zilnic de œnolog, pentru a determina intensitatea si frecventa remontajelor . Prin aceste operatiuni, se extrag culorile, aromele si taninurile din coaja strugurilor.

 Dupa ce fermentația alcoolica este terminata, urmeaza o perioada de macerare post-fermentatie in care vinul ramane in contact cu tescovina pentru a prelungi extractia.

 Vin obtinut prin picurare (vin ravac) este apoi scurs si tescovina este presata.

 Aceste doua vinuri, vinul obtinut prin picurare si vinul de presa, cu calitati diferite, sunt pastrate la o temperatura de 20°C pana la sfarsitul conversiei malolactice.

Vinul alb si rosé

Pentru a mentine prospetimea aromelor produse, fermentatia se realizeaza la o temperatura scazuta cuprinsa intre 12 - 20°C. Aerarile usoare din mijlocul fermentatie ajuta drojdiile in munca lor.

Maturarea

Cand vinul rosu si-a incheiat conversia malolactica, suntem la sfarsitul toamnei. Acesta este apoi tras.

• Loturile cele mai structurate sunt puse in butoaie de stejar,
• Cele mai fructate sunt stocate in rezervoare din otel inoxidabil.

In butoi, vinul se intareste si devine mai complex. O oxigenare usoara care intervine prin doage intensifica culoarea. Lemnul completeaza gama aromatica a vinului si ii intareste structura taninoasa.

La domeniul Catleya, vinurile rosii sunt pastrate 12 luni in butoaie, iar butoaiele sunt folosite 3 ani cel mult.

Dupa fermentatie, vinurile albe si rosé sunt pastrate pe drojdie, care este repusa in mod regulat in suspensie. Acest lucru permite accentuarea rotunjimii vinului, dar faciliteaza si stabilizarea sa.

 La inceputul primaverii, vinurile sunt trase si imbuteliate rapid, pentru a pastra prospetimea si vioiciunea aromelor.

https://www.catleyawines.com/ 

Regiune: Oltenia, Romania