Chardonnay in Podgorii si Crame - Soiul si Stilurile de Vinificatie

Chardonnay este al doilea cel mai plantat soi de struguri albi la nivel mondial si al cincilea cel mai plantat soi din lume. Poti intalni podgorii de struguri Chardonnay in toate tarile cu o traditie puternica a vinului. Din Chardonnay se obtine sampania, precum si multe alte vinuri. Acest soi versatil permite diverse stiluri de vinificatie, ceea ce face ca vinul sa aiba calitati diferite de la o zona la alta, dar si niveluri diferite de calitate. Afla in acest ghid:

• Care sunt originile soiului si unde se cultiva;
• Ce caracteristici au vinurile Chardonnay;
• Stilurile principale de vinificatie pentru Chardonnay;
• Cateva vinuri Chardonnay care merita incercate;

De unde provine Chardonnay si unde se cultiva 

Originile acestui soi au fost clarificate de mult, chiar daca initial Chardonnay se confunda cu Pinot Blanc din cauza unor similaritatilor dintre cele doua soiuri.

Chardonnay este rezultatul incrucisarii naturale dintre Pinot Noir si Gouias Blanc, un soi de struguri albi de origine croata.

Datorita acestei incrucisari, Chardonnay se mai inrudeste cu aproximativ 15 varietati care au aceeasi „parinti”, dintre care amintim:

• Gamay Noir,
• Aligote,
• Bachet Noir,
• Melon, Beunnoir,
• Auxerrois,
• Peurion si multe altele.

Chardonnay provine din regiunea viticola franceza Burgundia unde exista un numar foarte mare de clone ale soiului. Exista dovezi scrise care atesta prezenta soiului in regiune inca din secolul XVII. Totodata, in Burgundia intalnim satul Chardonnay de unde provine in cel mai probabil caz soiul. 

Caracteristicile vinului Chardonnay francez sunt puternic legate de terroir, deci vei intalni vinuri Chardonnay diferite in functie de satul sau podgoria de provenienta (Premier Cru, Grand Cru, la nivel de sat sau regiune).

Majoritatea vinurilor Chardonnay de Burgundia se disting prin caracterul cremos si notele de stejar.

Chablis este o zona viticola din Burgundia unde se cultiva de asemenea Chardonnay.

Vinurile din Chablis sunt renumite pentru calitatea lor si se disting printr-o aciditate mai ridicata si mineralitate.

Chardonnay se cultiva si in Champagne, unde este folosit in poductia vinului spumant care a facut regiunea faimoasa pe tot mapamondul. Jura este o alta regiune viticola din Franta unde Chardonnay joaca un rol esential. Alte regiuni in care soiul se cultiva sunt Alsacia si Valea Loire. Per total, in Franta sunt circa 48,000 de hectare de podgorii de Chardonnay. 

In Italia, Chardonnay se cultiva pe arii extinse, pe o suprafata de apoximativ 15,000 de hectare, ceea ce e oarecum surprinzator avand in vedere numarul relativ redus de vinuri Chardonnay italienesti. 

Alte tari europene unde se cultiva Chardonnay sunt Spania, unde avem circa 7,000 de hectare dedicate soiului si Austria. 

SUA este cel de-al doilea producator de Chardonnay din lume, cu peste 40,000 de hectare de culturi de Chardonnay. California este una dintre regiunile principale, unde se cultiva Chardonnay pe o suprafata de aproximativ 38,000 de hectare. Washington, Oregon si New York sunt alte state in care intalnim soiul.

Chardonnay se bucura de multa popularitate in SUA unde reprezinta 20% din vanzarile totale de vin. 

Cealalta tara din Lumea Noua unde se cultiva Chardonnay pe suprafete extinse este Australia unde avem aproximativ 30,000 de hectare de podgorii cu acest soi. La fel ca in SUA, producatorii din Australia incearca sa gaseasca zone mai reci pentru a obtine culturi de Chardonnay de calitate mai inalta. Una dintre aceste zone este Margaret River de unde provin cele mai bune vinuri Chardonnay din tara. O alta zona remarcabila pentru productia de Chardonnay este Adelaide Hills, urmata de Tazmania.

Chardonnay se cultiva si in Canada unde piata vinurilor este in plina expansiune. In aceasta tara, soiul are parte de o clima racoroasa in care poate dezvolta struguri de calitate, de exemplu in British Colombia si Niagara. 

In mod surprinzator, in Noua Zeelanda, unde Chardonnay ar putea avea parte de conditii climatice prielnice, soiul nu se cultiva decat pe arii restranse, pe o suprafata de circa doar 4,000 de hectare. 

In America Latina, Chile este unul dintre cei mai mari producatori de Chardonnay, cu 9,000 de hectare de podgorii. Casablanca si San Antonio sunt unele dintre zonele viticole unde se cultiva Chardonnay.

Argentina este o alta tara din America de Sud unde creste cu usurinta Chardonnay, la altitudini mai mari in zone precum Mendoza si Valea Uco. Chardonnay ocupa aproximativ 6,000 de hectare de teren in aceasta tara. 

In Africa de Sud, Chardonnay nu este extrem de popular insa se cultiva pe o suprafata destul de semnificativa de 8,000 de hectare. Zona viticola predilecta pentru acest soi este Walker Bay unde Chardonnay este avantajat de influentele climatice ale marii. 

Chardonnay in Romania

Soiul Chardonnay nu este deloc strain pe meleagurile noastre. Avem peste 2,000 de hectare de Chardonnay in tara. Acest soi se cultiva in mai multe regiune viticole. Cateva dintre cele mai mari podgorii unde poti gasi Chardonnay in Romania sunt Murfatlar, Dragasani, Jidvei, Pietroasa, Mehedinti-Corcova; fiind foarte popular si in podgoriile mai mici din zonele mai reci aflata in centrul si nordul tarii de pe Dealurile Transilvaniei, Dealurile Satmarului. Soiul a fost adus in tara dupa invazia de filoxera. 

Soiul Chardonnay in podgorie 

In podgorie, Chardonnay infloreste devreme, ceea ce inseamna ca exista sanse ca fructul sa fie afectat de inghet in regiunile mai reci cum ar fi Champagne sau Burgundia. Totodata, vita de vie de Chardonnay poate fi afectata de o boala numita millerandage. Aceasta face ca doar o parte din boabele de struguri de pe un ciorchine sa creasca, iar celelalte sa ramana mici/verzi, ceea ce cauzeaza probleme atunci cand Chardonnay este cultivat in masa / cu randamente mari. Cu toate acestea, daca producatorul vizeaza o recolta de calitate, nu una abundenta, strugurii mici sunt ideali pentru ca ofera mai multa aroma si textura. Alte boli destul de des intalnite in vita de vie de Chardonnay sunt mana vitei de vie si putregaiul cenusiu al strugurilor. 

In afara de aceste probleme, Chardonnay este unul dintre cele mai maleabile soiuri. Creste cu usurinta oriunde, motiv pentru care este atat de raspandit pe tot globul.

Unul dintre factorii care ajuta soiul sa creasca armonios este o irigare corespunzatoare; Chardonnay nu are o toleranta foarte mare la seceta. 

In ceea ce priveste solul, Chardonnay, se poate adapta cu usurinta la diverse tipologii, insa prefera solurile calcaroase care ajuta la obtinerea de vinuri cu un caracter puternic, aciditate mare, mineralitate, si un bun potential de invechire. 

• Ca si aspect, Chardonnay are ciorchini mici si compacti, cu boabe sferice care sunt la randul lor relativ mici.
• Strugurii de Chardonnay se mai caracterizeaza si prin pielite groase si au o culoare galben-verzuie.
• Soiul este unul cu vigoare medie.
• Chardonnay nu are nevoie de polenizare, iar peste doua treimi din lastarii sai sunt fertili.

Caracteristicile de baza ale vinurilor Chardonnay

Chardonnay este un soi relativ neutru in comparatie cu alti struguri. Acesta nu are un parfum sau un miros extrem de puternic, fiind clasificat ca si un soi semi-aromatic. Prin urmare, pentru a obtine vinuri de o complexitate mai mare, Chardonnay trebuie vinificat cu atentie.

Caracteristicile vinului depind foarte mult de terroir-ul in care strugurii au fost cultivati. 

Strugurii din zone cu clima racoroasa au in general arome de mere verzi, pere si fructe citrice.

• O alta caracteristica a acestor vinuri este mineralitatea.
• Aceste vinuri au in general un corp lejer sau mediu si o aciditate foarte evidenta.

Un exemplu bun de Chardonnay tipic zonelor racoroase este cel din Chablis care are deseori si note distinctive de cremene. 

Strugurii cultivati in zone mai calde au arome mai puternice de fructe precum ananas, pepene, piersica, nectarine si fructe citrice.

• Aceste vinuri au un corp mediu si o aciditate medie spre ridicata.
• Cateva dintre zonele viticole mai calduroase reprezentative pentru culturile de Chardonnay sunt Burgundia, California si anumite zone viticole din Australia.  

In zonele foarte calde din Australia si California, vinurile au note puternice de fructe tropicale precum guava si mango sau de smochine, precum si corp si aciditate medii. 

Notele secundare tipice pentru vinurile Chardonnay sunt cele de unt, vanilie, paine prajita si stejar, note rezultate din procesul de vinificatie. 

Stiluri de vinificatie pentru Chardonnay

Pe cat de raspandit, pe atat de versatil este soiul Chardonnay cand vine vorba de vinificatie. Din cauza ca acest soi creste usor si in zone calde precum California sau Australia, dar si in zone reci din Franta precum Chablis, vinul obtinut din Chardonnay difera enorm de la o zona la alta. Strugurii Chardonnay pot fi folositi pentru a obtine orice tip de vin de la varietati seci pana la vinuri demiseci, demidulci, dulci si spumante. Chardonnay este de asemenea si unul dintre cele 7 soiuri de struguri care pot fi folosite pentru a obtine sampanie, dintre cele 7 cele mai cunoscute si plantate sunt, pe langa Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. 

Chardonnay are multi fani in lume insa este deopotriva si criticat de unii cunoscatori din industrie datorita numarului mare de vinuri de calitate redusa obinute din acest soi.

Pentru a distinge un vin bun de unul mediu sau de calitate inferioara, te poti ghida in primul rand dupa recolta, mai exact randamentul / cantitatea recolatata de pe un hectar.

Daca se produce o cantitate de vin de peste 80 de hectolitri per hectar, produsul este in general unul de calitate mai joasa. Relatia este invers proportionala; atunci cand productia de struguri este sub 30 de hectolitri pe hectar, vinul va fi unul de calitate superioara. 

3 tehnici care marcheaza profund stilul de vinificatie Chardonnay sunt:

• fermentatia malolactica,
• utilizarea butoaielor de stejar,
• maturarea pe drojdie.

Fermentatia Malolactica

Fermenatia malolactica poate fi indusa sau poate avea loc in mod natural. Aceasta etapa secundara de fermentatie are loc la temperaturi mai ridicate si modifica tipul de acid din vin, convertindu-l in acid lactic. Acest tip de acid este responsabil pentru caracterul cremos al vinului si aromele de unt, popcorn, branzeturi, iaurt sau alte produse lactate pe care le poti intalni in vinurile Chardonnay. Aceasta tehnica se foloseste in Franta in vinurile din Champagne, Burgundia si Chablis.

Vinurile Chardonnay din Chablis, de exemplu, au arome de produse lactate mai putin evidente decat cele din Burgundia deoarece climatul din Chablis este mai rece si notele obtinute in urma fermentatiei malolactice nu sunt foarte pronuntate. In regiunile viticole calde precum Central Valley din California sau Australia, fermentatia malolactica duce la un rezultat izbitor. Vinurile din aceste zone au un caracter foarte cremos, bogat, cu arome dulcegi. 

Butoaiele de stejar isi lasa si ele amprenta asupra vinului Chardonnay.

Cu cat vinul este unul de calitate mai buna, cu atat mai probabil este ca acesta sa fi petrecut timp in butoaie de stejar si sa dobandeasca notele aferente de vanilie si condimente. Tot datorita butoaielor de stejar apar uneori si note de caramel si fum. Unii producatori subliniaza pe eticheta vinului faptul ca acesta a stat in butoaie de stejar, indicand in procente butoaiele vechi si cele noi. 

• In Burgundia, se folosesc butoaie de stejar de 225 de litri (baricuri) pentru a adauga textura, complexitate si note picante vinului.
• In Champagne, butoaiele de stejar se folosesc destul de rar, iar daca se folosesc, mai mult ca sigur este vorba despre butoaie vechi, nu noi.
• In Chablis, nu se folosesc decat rareori butoaie de stejar vechi, in general in vinurile Premier Cru, iar butoaiele noi sunt si mai rar intalnite. 

In cazul vinului Chardonnay care nu invecheste in butoaie de stejar, maturarea are loc in tancuri de otel inoxidabil, vase de ciment sau in butoaie neutre care au fost folosite in trecut si nu mai confera note de stejar. Unele vinuri Chardonnay care nu au fost invechite in stejar au pe eticheta termenul englezesc „unoaked” sau traduceri ale sale pentru a sugera tocmai ca notele de lemn de stejar lipsesc cu desavarsire. 

Maturarea pe drojdie

O alta tehnica des intalnita in productia de vinuri Chardonnay este maturarea pe drojdii, folosita pentru a obtine sampania. Aceasta tehnica imbunatateste corpul si textura vinului, il face mai cremos, complex si reduce aciditatea. 

Utilizarea dioxidului de sulf (SO2) este o alta practica des intalnita in vinificatia acestui soi. Dioxidul de sulf se foloseste atat in podgorie, cat si in procesul de fabricatie al vinului si contribuie la caracterul sau mineral. 

In Franta, Chardonnay se folseste in general ca soi unic in vinurile varietale produse in regiuni precum Burgundia si Chablis. Cu toate acestea, se poate folosi si in cupaj. In Champagne, soiul se combina cu Pinot Noir si Pinot Meunier. In sampanii, Chardonnay este esential pentru ca ofera vinului aciditate si eleganta.

Totodata, Chardonnay contribuie si la abilitatea vinului de a invechi. Chardonnay se foloseste si in alte blenduri din Franta, in general in vinuri spumante, cum ar fi cele produse in Alsacia sau Loire. In Jura, Chardonnay se foloseste in vinuri varietale sau in blenduri, in combinatie cu Sauvignon. 

In Italia, Chardonnay se foloseste foarte des in productia de vinuri Soave, cele mai faimoase vinuri DOC italienesti. Soiul se utilizeaza si in vinuri varietale, cu precadere in cele din Alto Adige si Friuli, regiune faimoasa pentru vinurile sale albe. 

In Spania, clima este in multe zone prea calda pentru a obtine un Chardonnay de calitate. Acest soi poate creste insa cu succes in Catalonia si se foloseste in vinurile Cava de calitate superioara. 

In California, vinurile Chardonnay se produc dupa acelasi stil de vinificatie ca cele din Burgundia, trecand prin fermentatie malolactica.

Din cauza climei calde din aceasta zona, rezultatul nu este insa identic cu cel obtinut in Burgundia. Din acest motiv, producatorii din SUA incearca in prezent sa cultive soiul in zone cu clima mai racoroasa. In general, Chardonnay-ul din SUA are o aciditate mare si note de fructe. Unele dintre vinurile Chardonnay de calitate superioara din State, mai elegante si echilibrate, provin din Santa Barbara, o zona mai racoroasa a Californiei. In Washington se produc vinuri Chardonnay cu un corp plin. 

Vinurile Chardonnay din Canada se aseamana foarte mult cu cele din Chablis ca stil de vinificatie si caracteristici. Si aici intalnim vinuri cu o aciditate intensa si note de stejar destul de puternice. 

In Australia, la fel ca in SUA, la finalul anilor ‘90, inceputul anilor 2000, vinurile Chardonnay erau la moda. Ulterior, tendinta de a consuma aceste vinuri a devenit mai moderata, dar Chardonnay continua sa fie un soi dominant in randul vinului alb.

Si stilul de vinificatie australian se aseamana celui american, vinul remarcandu-se prin corpul plin, note puternice de stejar si note tipice fermentatiei malolactice. 

Vinurile Chardonnay din Chile se disting prin echilibrul lor bun datorat conditiilor climatice mai racoroase. In mod similar, vinurile Chardonnay din Argentina au o structura buna, un corp bine definit si o aciditate echilibrata. 

Si, pentru a recunoste o buna parte din caracteristicile si notele amintite mai devreme, propunem cateva vinuri Chardonnay de referinta din portofoliul nostru care cu siguranta merita incercate.

Incepem cu lumea noua:

Franta:

• Burgundia: CHAVY-CHOUET - Bourgogne Blanc, Meursault 1ER CRU, Puligny Montrachet 1er Cru;
  • Pentru caracterul lor cremos, aromele tipice rezultate din conversia malolactica si maturarea in baric.

• Chablis: Domaine Jean COLLET et Fils - Petit Chablis, Chablis, Premier Cru VAILLONS, Premier Cru MONTMAINS, Premier Cru MONTEE de TONNERRE, Grand Cru Valmur;
  • Pentru caracterul lor ascutit si mineralitatea tipica datorata solurilor Kimmeridgiene din care provin.

• O buna parte dintre Blanc de Blancs-urile cele mai renumite din Champagne.
  • Aici veti simti cel mai pronuntat notele si caracterul indus de maturarea pe drojdii pentru o perioada indelungata,
  • Corp, textura, cremozitate, complexitate,
  • Prospetime, note de paine prajita, produse de patiserie, briose si mineralitate.

• Si un Chardonnay mai complex si interesant, Champagne vinificat in stil linistit: HENRI GIRAUD Coteaux Champenois Blanc.
  • Acest vin profita la maximum de aportul lemnului fara a pierde prospetimea si distinctia care caracterizeaza regiunea.

Romania:

• Crama La Salina , IG Dealurile Transilvaniei
  • ISSA Chardonnay;
  • ISSA Chardonnay Barrique;
  • ISSA Chardonnay ORANGE.

• Crama Nachbil , IG Dealurile Satmarului
  • NACHBIL Chardonnay Barrique;
  • LA CAPELA Chardonnay CH, vinificat demi-dulce.

• Crama Carastelec , DOC Crisana
  • VINCA Sophia, Chardonnay Barrique;
  • CARASSIA Blanc de Blancs (spumant vinificat dupa metoda traditionala).

• Crama Liliac , DOC Lechinta
  • LILIAC Chardonnay
  • LILIAC Private Selection Chardonnay

• Corcova Roy & Damboviceanu, DOC Mehedinti-Corcova.
  • CORCOVA Chardonnay
  • CORCOVA Reserve Chardonnay

Italia:

• Un cupaj lejer, echilibrat, si elegant de la Cantina Tramin
  • T Cuvee Bianco Vigneto delle Dolomiti IGT, regiunea Alto Adige;
  • Cupaj Chardonnay pentru eleganta si echilibru, Pinot Blanc si Sauvignon Blanc pentru aromatica.

• Si un Chardonnay super-toscan de la Antinori: Cervaro della Sala 2020 UMBRIA IGT.
  • Cu o cantitate mica de Grechetto, produce un vin demn de invechire ce reprezinta eleganta si complexitate.
  • Gustos, cu aromele delicate caracteristice de vanilie si unt care se combina elegant cu note de fructe exotice pentru a compune un buchet bine definit.

Si incheiem cu un "Oaky" din lumea noua:

• FREEMARK ABBEY 2019 - Napa Valley Chardonnay
  • Un Chardonnay bogat si complex, foarte interesant, creat din mai multe podgorii distincte din Napa Valley.
  • Arome de mar Fuji copt, caramel si marmelada de lamaie.
  • Fermentarea in butoi a adaugat arome complexe de vanilie si condimente de copt.
  • Gustul este suplu, echilibrat si integrat, cu arome de coaja de lamaie confiata, condimente de copt, ambrozie si vanilie.
  • Cremos, cu un final lung si persistent, conversie malolactica partiala a indus suplete vinului, pastrand in acelasi timp suficienta aciditate pentru a-l mentine proaspat si vibrant.