Varietatea Chenin Blanc are o istorie bogata si captivanta, de la inceputurile sale umile in Franta pana la calatoria sa captivanta pe tarmurile sud-africane. Dar cum a devenit cel mai plantat soi de struguri din Africa de Sud si ce va puteti astepta sa descoperiti atunci cand deschideti o sticla de Chenin Blanc? In acest articol vom explora originile soiului, cum a ajuns in Africa de Sud, caracteristicile sale, diferitele stiluri de vinificatie si modul in care acestea afecteaza profilul aromatic al vinului.

Abstract:

• Genealogia soilui de struguri Chenin Blanc
• Principalele regiuni de cultivare
• Vita de vie si strugurii Chenin Blanc
• Stiluri de vinificatie si profilul aromatic
  • Chenin Blanc sec
  • Chenin Blanc demisec si demidulce
  • Chenin Blanc dulce
  • Chenin Blanc spumante
• Chenin Blanc din Valea Loirei comparat cu cel din Africa de Sud
• Chenin Blanc vs Sauvignon Blanc

 

Chenin Blanc: O imagine istorica

Povestea Chenin Blanc dateaza din anul 845, cu Charles le Chauve, cunoscut si sub numele de Carol cel Plesuv, care a fost regele Frantei de Vest, regele Italiei si imparatul Imperiului Carolingian. Intr-unul dintre eseurile sale, a scris despre un soi numit „plant d’Anjou” mentionand ca l-a donat Abatiei Saint-Maur de Glanfeuil din Valea Loarei, Franta. Cand Carol a devenit rege al Angliei si al Frantei, curtea sa a favorizat servirea vinurilor de Anjou si a inceput sa cumpere aceste vinuri de la manastirile din Valea Loarei.

Manastirile din aceasta regiune a Frantei aveau fiecare propria parcela de vita de vie si au jucat un rol esential in dezvoltarea regiunii viticole Anjou-Saumur pe care o cunoastem astazi. Datorita cererii de vinuri de Anjou, podgoriile au inceput sa se extinda rapid, iar in secolul al XV-lea soiul a fost exportat in regiunea Touraine din Valea Loarei, unde a fost botezat cu un nou nume, „Chenin Blanc”, in onoarea Mont Chenin.

Calatoria in Africa de Sud

Chenin Blanc are, de asemenea, o poveste bogata si captivanta in istoria vinului din Africa de Sud, avandu-si radacinile in anul 1655. Se crede ca a fost printre primi butasi de vita de vie introdusi in regiune in timpul lui Jan van Riebeeck, administratorul colonial olandez care a servit ca si Comandant al Capului intre 1652-1662. Printre soiurile aduse de catre hugenotii francezi s-au numarat Fransdruif (Palomino), Groendruif (Semillon) si Steen (Chenin Blanc).

Pe 2 februarie 1659, a avut loc prima presare a acestor struguri si se crede ca provin din vita de vie de doi ani, cultivata din butasii sositi pe navele Dordrecht si Parel. Presupunerea este ca aceste presari documentate au fost din soiul Steen, obtinute din butasii sositi din Franta in 1656.

Adevarata identitate a soiului Steen a ramas un mister pana in 1962, cand profesorul C.J. Orffer de la Universitatea Stellenbosch a facut o revelatie in volumul III al revistei GALET. El a dat peste termenul „Franche” si o ilustratie a unei frunze de vita de vie care semana izbitor cu cea a soiului Steen. Pentru a-si confirma ipoteza, a adus lastari de Chenin Blanc din regiunea Loarei si i-a cultivat in Africa de Sud. Apoi a comparat aceste frunze cu cele ale soiului Steen si, gasind o potrivire exacta, a declarat ca Steen este acelasi cu Chenin Blanc, care la acea vreme era deja cultivat pe scara larga in Africa de Sud.

Genealogia soilui de struguri Chenin Blanc

Chenin Blanc este o incrucisare naturala intre soiurile de struguri Savagnin si Sauvignonasse. Originar din Valea Loarei, Franta, unde este cultivat de peste 1300 de ani.

Relatii genealogice cheie:

• Parinti: Savagnin (un strugure alb din regiunea Jura) si Sauvignonasse (cunoscut si sub numele de Friulano).
• Frate vitreg: prin parintele sau Savagnin, Chenin Blanc este frate vitreg atat cu Trousseau, cat si cu Sauvignon Blanc.
• Datorita relatiei sale de frate vitreg cu Sauvignon Blanc, Chenin Blanc este o varietate "matusa" sau "unchi" pentru Cabernet Sauvignon, care este un urmas al Sauvignon Blanc si Cabernet Franc.
• Chenin Blanc s-a incrucisat in mod natural cu strugurele antic Gouais Blanc pentru a produce alte soiuri, inclusiv: Balzac Blanc, Colombard (cultivat in zilele noastre in regiunea Cognac), Meslier-Saint-François.

 

Analiza ADN de la sfarsitul anilor 1990 si inceputul anilor 2000 a contribuit la stabilirea acestor relatii, clarificand originile sale antice care dateaza cel putin din secolul al IX-lea in regiunea Anjou din Franta.

Principalele regiuni de cultivare

Chenin Blanc este cultivat pe scara larga in intreaga lume, cele mai recente estimari plaseaza suprafata totala plantata cu Chenin Blanc la nivel mondial la aproximativ 33.000 de hectare.

Culturi de Chenin Blanc in Franta

Franta este a doua tara ca suprafata plantata, cu aproximativ 10.000 de hectare, majoritatea fiind concentrate in Valea Loarei, locul sau de bastina, unde este cunoscut si ca Pineau de la Loire.

Regiuni cheie includ:

• Anjou: producator de vinuri seci, demidulci si dulci.
• Vouvray: faimos pentru vinurile spumante si dulci, dar produce si vinuri seci.
• Savennières: cunoscut pentru vinurile sale albe seci, cu arome minerale.
• Saumur: aici se produc vinuri spumante Crémant de Loire, dar si vinuri linistite

 

Africa de Sud, tara adoptiva a Chenin Blanc

Este de departe cel mai mare producator de Chenin Blanc, cu o suprafata cultivata de circa 17.000 de hectare in 2023. Regiunile principale sunt:

• Stellenbosch,
• Swartland,
• Franschhoek
• Breedekloof.

 

Chenin Blanc-ul din Africa de Sud se distinge prin stilul sau versatil si plin de fructe, influentat de climatul cald si de mostenirea unor vite de vie foarte vechi.

Statele Unite ale Americii, California are o istorie lunga de cultivare a soiului, in special in regiuni precum Napa Valley si Paso Robles. De asemenea, sunt plantatii notabile si in Washington State.

Chenin Blanc este cultivat si in alte regiuni, mai ales in:

• Argentina, plantata in special in regiuni viticole precum Mendoza,
• Australia, cultivat pe suprafete mai mici,
• Noua Zeelanda si China.

Vita de vie si strugurii Chenin Blanc

Vita de vie Chenin Blanc este o planta viguroasa, cunoscuta pentru adaptabilitatea sa si capacitatea de a produce struguri de o calitate excepționala, care stau la baza unei game largi de stiluri de vin.

Caracteristici generale ale vitei de vie

• Vigoare: vita de vie Chenin Blanc este, in general, foarte viguroasa.

Aceasta vigoare necesita o gestionare atenta prin taiere si lucrari in verde (copilire, dirijare lastari) pentru a preveni supraincarcarea si pentru a mentine calitatea strugurilor.

• Productivitate: soiul poate fi foarte productiv, ceea ce poate fi o sabie cu doua taisuri.

Pentru a obtine vinuri de calitate superioara, este esential sa se limiteze randamentul (cantitatea de struguri pe butuc).

• Bobocire timpurie si coacere tarzie

Chenin Blanc infloreste relativ devreme primavara, ceea ce o face vulnerabila la ingheturile tarzii. Totusi, strugurii se coc tarziu in sezon, permitand dezvoltarea complexa a aromelor si mentinerea unei aciditati ridicate.

Caracteristicile strugurilor

• Ciorchinii sunt de dimensiuni medii, adesea conici sau cilindro-conici, uneori aripati si relativ compacti.
• Boabele sunt de dimensiuni medii, sferice sau usor ovale, si au, in general, o pielita subtire, care le face susceptibile la putregai, inclusiv la cel nobil (Botrytis cinerea).

Totusi, in anumite clone sau conditii, pielita poate fi mai groasa, conferind o rezistenta mai buna la boli.

• Boabele au un continut ridicat de suc, bogat in zahar si aciditate naturala, esentiale pentru echilibrul vinurilor.

 

Sensibilitate la boli

Vita de vie Chenin Blanc este susceptibila la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), ceea ce poate fi un dezavantaj pentru vinurile seci, dar este esential pentru producerea vinurilor de desert (vinuri dulci din struguri stafiditi afectati de "putregaiul nobil").

Este, de asemenea, moderat sensibila la fainare si mana.

Chenin Blanc este deosebit de susceptibil la Botrytis cinerea datorita pielitei sale subtiri si a inclinatiei sale de a retine umezeala. Aciditatea ridicata a strugurilor si continutul natural ridicat de zahar creeaza un mediu favorabil pentru dezvoltarea ciupercii, ducand la dezvoltarea putregaiului nobil atunci cand conditiile sunt optime, cum ar fi in conditii racoroase si umede, cu ceturi matinale urmate de dupa-amiezi calde si insorite.

Aceste caracteristici necesita o atentie deosebita din partea viticultorilor in ceea ce priveste alegerea locatiei, taierea si managementul plantatiei, pentru a maximiza potentialul acestui soi versatil.

Conditii ideale de cultivare pentru Chenin Blanc

Conditiile ideale de cultivare pentru Chenin Blanc depind de stilul de vin dorit, deoarece soiul este foarte versatil si se adapteaza la diferite climate si soluri.

Climat

• Climat racoros, precum cel din Valea Loarei este ideal pentru vinurile seci, crocante, cu aciditate ridicata si arome minerale.

Acest tip de climat favorizeaza maturarea lenta a strugurilor, pastrand aciditatea si aromele proaspete de mar verde si citrice.

• Pentru vinuri mai corpolente, cu arome intense de fructe tropicale si o textura mai plina, un climat mai cald (cum este cel din Africa de Sud) este preferat.

Sol

• Drenaj bun, indiferent de climat, un sol cu drenaj bun este esential pentru a preveni putrezirea radacinilor si pentru a controla vigoarea plantei.
• Diversitate, soiul se adapteaza la o varietate de soluri, dar cele cu continut de argila, calcar, sist si granit sunt considerate a fi ideale pentru a produce vinuri complexe, cu o mineralitate distincta.
• Un sol sarac, bine drenat, ajuta la limitarea randamentului si la concentrarea aromelor.

 

Din cauza inmuguririi timpurii, vita de vie este sensibila la ingheturile de primavara. De asemenea, boabele cu pielita subtire sunt susceptibile la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), care, desi benefic pentru productia de vinuri dulci, trebuie gestionat cu atentie in cazul vinurilor seci.

Stiluri de vinificatie si profilul aromatic al vinurilor Chenin Blanc

Chenin Blanc este un strugure alb exceptional de versatil, care produce o gama larga de stiluri de vin, de la sec, pana la dulce, si de la linistit la spumant. Aciditatea sa ridicata este coloana vertebrala a tuturor expresiilor sale, iar caracteristicile specifice ale vinului depind foarte mult de maturitatea strugurilor si de tehnicile de vinificatie.

Chenin Blanc sec

Vinul Chenin Blanc sec este crocant, racoritor si se potriveste bine cu mancarurile, avand arome care pot varia de la subtile si minerale, la mai bogate si fructate, in functie de climat si de metoda de productie.

• Arome: pere verzi, mere verzi, gutui, ghimbir, musetel si coaja de citrice.
• Caracter: adesea mineral, cu o calitate metalica si note de piatra umeda.
• Influenta stejarului: unele versiuni, in special din regiuni precum Anjou din Valea Loarei sau din Africa de Sud, sunt invechite in stejar, ceea ce adauga textura si note subtile de fum si vanilie.

Exemple notabile:

• Savennières, Valea Loarei

Recunoscut pentru producerea de vinuri Chenin Blanc seci, structurate si potrivite pentru invechire, cu o mineralitate profunda si note de lana si ceara de albine.

• Chenin Blanc din vite-vechi din Africa de Sud

Vinificatorii folosesc adesea vite-vechi pentru a produce Chenin Blanc-uri complexe, concentrate si mai corpolente, cu note de fructe tropicale.

Chenin Blanc demisec si demidulce

Denumite adesea dupa termenul francez "demi-sec", aceste vinuri au un pic de zahar rezidual care echilibreaza aciditatea naturala a strugurelui. Acest stil se potriveste exceptional de bine cu mancarurile picante. 

• Arome: pere coapte, piersici, caise, fructe tropicale, caprifoi si ghimbir.
• Caracter: textura mai rotunjita in comparatie cu versiunile seci, cu un final fin, demi-dulce.
• Asocieri clasice: mancaruri cu elemente dulci-acrisoare, cum ar fi bucataria asiatica sau porc cu sos de mere.

Vouvray, Valea Loarei, aceasta apelatie este o sursa clasica de vin Chenin Blanc demisec / demi-dulce. 

Chenin Blanc dulce

Chenin Blanc exceleaza ca vin dulce de desert, in special atunci cand strugurii sunt afectati de Botrytis cinerea (putregaiul nobil), care concentreaza zaharurile si aromele. Aceste vinuri cu o nuanta aurie pot fi invechite timp de multe decenii.

• Arome: miere, caise uscate, curmale, mango, ghimbir si marmelada.
• Caracter: textura bogata, luxurianta si cremoasa, cu un profil aromatic concentrat.

Coteaux du Layon, Valea Loarei, este renumita pentru vinurile sale dulci din Chenin Blanc botritizat. Subzonele Bonnezeaux si Quarts de Chaume sunt deosebit de apreciate pentru acest stil.

Chenin Blanc spumant

Vinurile spumante din Chenin Blanc sunt produse cu o gama larga de niveluri de zahar, de la sec (Brut) la mai dulce (Demi-Sec). Ele sunt adesea considerate o alternativa mai accesibila la sampanie. 

• Caracteristici clasice de Chenin Blanc, precum mere, gutui si citrice, cu note florale si de drojdie.
• Caracter: aciditate ridicata si efervescenta racoritoare.

Regiuni de productie notabile: Valea Loarei (Vouvray, Saumur, Crémant de Loire) si regiuni din Africa de Sud.

Exemple notabile:

• Stellenrust Chenin Blanc Sparkling (Africa de Sud): un vin spumant produs din struguri culesi devreme, care ofera note de mar si lime proaspat.
• Crémant de Loire, un vin spumant care utilizeaza adesea Chenin Blanc ca ingredient principal si este cunoscut pentru efervescenta sa clasica si pentru aromele revigorante. 

 

Chenin Blanc din Valea Loirei comparat cu cel din Africa de Sud

Diferenta principala intre vinurile Chenin Blanc din Valea Loarei si cele din Africa de Sud consta in influenta climei: Loara, mai racoroasa, produce vinuri care sunt, de obicei, mai slabe, cu aciditate ridicata si minerale, in timp ce clima mai calda din Africa de Sud duce la vinuri care sunt, in general, mai bogate, cu arome intense de fructe tropicale.

• Vinurile din Loara sunt cunoscute pentru notele mai restranse de fructe, adesea verzi sau citrice, in timp ce vinurile sud-africane prezinta note de fructe mai exuberante, coapte si tropicale.
• Mineralitate vs. Fruct, mineralitatea este o semnatura a Loarei, in timp ce fructuozitatea generoasa este marca distinctiva a stilului sud-african.
• Ambele regiuni produc o gama larga de stiluri (sec, demisec, dulce, spumant), dar caracterul de baza este dictat de clima.
  • Africa de Sud are cele mai mari plantatii globale si o reputatie pentru expresii versatile, adesea la preturi accesibile.

• Integrarea aciditatii: aciditatea intensa din vinurile Loarei este o componenta structurala cheie, in timp ce in Africa de Sud, aceeasi aciditate ridicata serveste la echilibrarea fructelor mai concentrate si a potentialului zahar rezidual din strugurii mai copti.

Chenin Blanc vs Sauvignon Blanc

Ca si profil aromatic atat Chenin Blanc, cat si Sauvignon Blanc ofera profiluri de aroma unice:

• Chenin Blanc tinde sa fie mai fructat, cu notele sale de mar si para,
  • Este adesea floral, cu note de caprifoi sau iasomie;
• In timp ce Sauvignon Blanc se inclina spre arome citrice si verzi, adesea cu nuante de plante. 
  • Recunoscut pentru parfumul sau ierbos si erbaceu, uneori amintind de iarba proaspat taiata sau ardei gras verde.

 

Ambele vinuri sunt cunoscute pentru aciditatea lor ridicata, dar Chenin Blanc poate varia mai mult in ceea ce priveste dulceata. Este disponibil in mod obisnuit in stiluri sec, demi si dulce, oferind un spectru care satisface o gama larga de preferinte gustative.

Sauvignon Blanc, pe de alta parte, este predominant sec, aciditatea sa proaspata fiind o caracteristica definitorie. Aceasta diferenta in nivelurile de dulceata permite ca Chenin Blanc sa fie mai versatil atunci cand este asociat atat cu mancaruri sarate, cat si cu cele dulci, in timp ce uscaciunea Sauvignon Blanc il face o alegere perfecta pentru mancaruri mai usoare si mai acide.

Versatilitatea Chenin Blanc este una dintre caracteristicile sale remarcabile. Poate fi transformat in vinuri linistite, spumante si de desert, fiecare cu propriul caracter si complexitate distincta. Aceasta adaptabilitate il face un favorit printre vinificatorii care doresc sa exploreze expresiile creative ale strugurilor.

Sauvignon Blanc, desi in primul rand un vin linistit, este cunoscut pentru stilul sau racoritor si proaspat, adesea savurat tanar pentru a-i surprinde aromele vibrante. Desi nu este folosit de obicei pentru vinuri spumante sau de desert, capacitatea sa de a scoate in evidenta terroir-ul si puritatea varietala il face un element de baza in multe crame.