Despre Vinurile Rosé - Metode de Vinificatie, Stiluri, Regiuni, Vinuri de Referinta

Ghidul tau pentru vinurile rosé

Sezonul cald se apropie, iar daca vinul pe care il apreciezi cel mai mult vara este rosé-ul, acest articol e pentru tine. Poate vrei sa afli cum se produce acest vin lejer sau care sunt soiurile cel mai des folosite in productia sa. Vom aborda aceste subiecte si multe altele in acest ghid despre rosé-uri care iti va prezenta: 

• Ce este vinul rosé
• Evolutia vinului rosé
• Cum se produce vinul rosé
• Soiurile de struguri folosite in productia de rosé
• Tipuri de vinuri rosé

Ce este vinul rosé? 

Numele rosé sau rose se refera la culoarea roz a acestui vin. La fel ca in cazul vinurilor albe sau rosii, aceasta poate avea diverse nuante. Poti intalni vinuri rosé foarte pale sau de un roz intens, vinuri rosé somon sau roz cu diverse reflexii. Aceste vinuri sunt obtinute in cea mai mare parte din struguri negrii, prin extractia rapida a sucului din fruct inainte ca acesta sa devina inchis la culoare. 

Vinurile rosé de tip cupaj sau blend se obtin din mai multe tipuri de struguri negrii, dar uneori si dintr-o combinatie de struguri albi si negrii. In aceste blenduri trebuie neaparat introdus si un soi de struguri pentru vin rosu pentru a da culoare vinului final. Metoda cupajului se foloseste de cele mai multe ori in productia vinurilor rosé de masa, nu foarte costisitoare sau complexe. Alte metode prin care se realizeaza aceste vinuri includ maceratia, presarea si metoda saigneé despre care vom vorbi in curand. 

Vinurile rosé pot avea o sumedenie de arome, in functie de strugurii utilizati. In general, cele mai predominante sunt fructele de padure precum capsunile, zmeura si coacazele. Vinul rosé are de regula un corp mediu, iar ca stil de vinificatie, il poti intalni in diverse forme, de la sec pana la vin dulce. 

Evolutia vinurilor rosé

Vinurile rosé nu au fost apreciate pentru mult timp la adevarata lor valoare, insa incep sa castige din ce in ce mai multa popularitate. Radacinile acestui vin s-au pierdut in istorie.

Se presupune ca primele vinuri rosii erau de fapt mai asemanatoare ca aspect si gust cu vinurile rosé decat cu varianta lor din prezent.

Vinurile rosé se produc inca din antichitate. Acestea au rezistat in timp, chiar daca pentru o lunga perioada vinul Bordeaux era considerat standardul de calitate in industria vinului si mai toti producatorii imitau acest stil de vin rosu. 

Dupa al doilea razboi mondial, vinul rosé portughez Mateus a redefinit gusturile consumatorilor in materie de rosé.

Acest tip de vin a avut vanzari record atat in Europa, cat si in Statele Unite. Pana la finalul anilor 1980, se vindeau peste trei milioane de cutii de Mateus in lume. Prin urmare, producatorii de vin au inceput sa imite acest stil. 

In ultimele decenii vinul rosé a devenit din nou popular. In 2008, vanzarile de rosé din Franta le-au depasit pe cele de vin alb.

Franta produce cea mai mare cantitate de vin rosé din lume, urmata de Italia si Statele Unite.

Tot in Franta, pana in anul 2013, productia de rosé a crescut cu peste 30% in comparatie cu deceniul anterior. Regiunile franceze in care se poduce peste o treime din vinul rosé din lume sunt Provence si Valea Rhône. 

Cum se produce vinul rosé?

Exista 4 metode prin care se pot crea vinurile rosé: maceratia, presarea directa, cupajul si tehnica saigneé. In functie de stilul de vin rosé pe care doresc sa il obtina, si eventual traditia din zona in care se afla, producatorii pot alege una sau mai multe metode. Haide sa vedem ce presupune fiecare dintre ele. 

1. Maceratia

Aceasta este metoda pe care o folosesc cei mai multi producatori de vinuri rosé. Maceratia este o etapa comuna a procesului de vinificatie, folosindu-se nu doar pentru vinurile rosé. Ea presupune mai intai zdrobirea strugurilor negrii care vor fi folositi pentru a crea vinul. Prin aceasta etapa, se obtine mustul. Apoi, acest lichid ramane in vasul in care s-a facut zdrobirea impreuna cu / in contact cu pielitele strugurilor.

Maceratia are o durata diferita in functie de rezultatul dorit.

Uneori dureaza doar cateva ore, alteori mai multe zile. 

La fel ca in cazul vinurilor rosii, contactul cu pielitele strugurilor atribuie vinului anumite proprietati precum o culoare mai intensa, tanini, textura si un profil aromatic mai puternic sau complex.

Astfel,

• Un rosé care a fost lasat la macerat mai mult timp va deveni mai intens si mai inchis la culoare.
• In cazul vinurilor de un roz foarte pal, maceratia a fost scurta.
• Totodata, aceste vinuri vor avea un corp mai lejer, iar cele care au fost realizate printr-o maceratie mai indelungata unul mai plin.

Procesul nu este insa unul asa de simplu pe cat pare. Maestrul vinificator trebuie sa priveasca si sa guste frecvent mustul pentru a realiza cand este momentul optim sa opreasca maceratia. In functie de ce tip de vin vrea sa obtina la nivel de gust si culoare, va pune capat procesului eliminand pielitele prin presare si continuand cu faza de fermentatie. 

2. Presarea directa 

Presarea directa este o alta metoda de vinificatie pentru vinurile rosé. Aceasta metoda se foloseste pentru strugurii negrii.

Fructele sunt presate direct dupa recoltare, fara a zdrobi boabele.

Uneori, vinificatorii aleg sa indeparteze coditele strugurilor inainte de a ii presa. De cele mai multe insa, strugurii sunt pusi la presat cu tot cu codite. 

Prin metoda presarii se limiteaza contactul direct dintre pielitele strugurilor si fruct. Drept urmare, vinul rezultat nu va avea o culoare foarte inchisa. Aceasta metoda este des utilizata in ziua de azi tocmai pentru ca ajuta la obtinerea celor mai deschise nuante de rosé. Dupa presarea strugurilor, pielitele sunt aruncate si nu fermenteaza impreuna cu mustul, asa cum se procedeaza in cazul vinurilor rosii. 

Una dintre zonele viticole de renume unde se utilizeaza in mod traditional presa pentru a crea vinurile rosé este Provence, in Franta. Vinurile franceze obtinute prin aceasta metoda au si un nume usor de retinut, "vin gris". 

3. Cupajul 

Metoda cupajului este o tehnica de vinificatie foarte cunoscuta si utilizata la scara larga indiferent de tipul de vin, rosu, alb sau rosé. Cupajul presupune un amestec de doua sau mai multe vinuri. In cazul roséurilor, prin aceasta metoda se amesteca vinuri albe cu vinuri rosii pentru a obtine blendul dorit de culoare roz. 

Sampania rosé se obtine prin aceasta metoda si, in general, vinurile spumante rosé sunt de asemenea create prin cupaj. In cazul sampaniei, vinul de baza este aproape intotdeauna unul alb, iar in urma celei de-a doua faze de fermentatie, se adauga un oarecare procent de vin rosu, de regula Pinot Noir, pentru a transforma sampania alba intr-una rosé. Aceasta metoda se foloseste cel mai des si pentru a obtine vinurile rosé de masa de calitate mai redusa.

Vinurile rosé nu se obtin in mod traditional prin aceasta metoda, ci una dintre celelalte trei. 

4. Metoda saigneé

Metoda saigneé este utilizata si in productia vinurilor rosii. Numele sau inseamna „sangerare” in franceza. Aceasta metoda presupune zdrobirea strugurilor negrii, dupa care mustul lor este lasat la macerat pentru o perioada care variaza intre cateva ore si cateva zile, iar apoi se extrage o parte din sucul obtinut care are culoarea roz, in timp ce restul se foloseste pentru a produce vin rosu.

Vinurile rosé obtinute prin metoda saigneé pot avea orice culoare de la roz deschis pana la roz magenta. 

Exista diverse motive pentru care vinificatorii aleg metoda saigneé:

• In primul rand, metoda este una practica ce le permite sa produca in acelasi timp si vin rosu si rosé pentru a oferi o gama mai larga de produse.
• Vinurile rosé nu trebuie sa petreaca mult timp in faza de maturatie, deci se pot comercializa si pot aduce profit la scurt timp dupa imbuteliere. 

Soiurile de struguri folosite in productia de rosé

Indiferent ca preferi un vin rosé indraznet si savuros sau unul suav cu arome delicate de fructe, vei avea mereu de unde alege. Vinurile rosé sunt la fel de versatile precum culoarea si aromele lor. Acestea pot fi produse din unul sau mai multe soiuri de struguri, atat albe, cat si negre. 

Practic, orice soi de struguri negrii se poate folosi pentru a face vin rosé. Unele soiuri precum Pinot Noir sau Grenache sunt insa mai populare. Fiecare soi are anumite calitati pe care le poate atribui vinului. Iata cateva dintre cele mai comune tipuri de struguri utilizate pentru rosé si notele pe care le au vinurie obtinute din ele:

Pinot Noir

• Roséul produs din Pinot Noir este de regula un vin delicat si fructos.
• Printre notele sale intalnim fructe de padure precum capsuni si zmeura, cirese, pepene sau trandafiri.
• Pinot Noir rosé este un vin stralucitor, elegant, de multe ori sec, cu o aciditate pronuntata. 

Exemple:

• LA CAPELA Rose - IG Dealurile Satmarului
• LILIAC Rose - DOC Lechinta
• TAKLER Szekszardi Pinot Noir ROSE

Cabernet Sauvignon

• Cabernet Sauvignon rosé este un vin savuros produs in general prin metoda saignée.
• Acest rosé are o culoare intensa, rubinie si note de condimente precum piper, zmeura, coacaze rosii sau negre si cirese.

Spre deosebire de vinurile rosii Cabernet, aceste vinuri nu sunt in mod norml invechite in butoaie de stejar si au o aciditate mare. 

Exemple:

• CORCOVA Rose, DOC Mehedinti - Corcova
  • In cupaj cu Syrah
• DAVINO IACOB Rose, DOC Dealu Mare-Ceptura
• DAVINO Faurar ROSE, DOC Dealu Mare-Ceptura
  • Ambele in cupaj cu Merlot

Grenache / Garnacha

• Notele acestor vinuri rosé include capsuni, kiwi, ananas, mere verzi, pepene, nectarine, portocale, si hibiscus.
• Grenache rosé este in general un vin fructos, cu corp si culoare destul de intense si aciditate relativ mare. 

Exemplu:

• EGO BODEGAS EL Goru Rosado - Jumilla DOP

Gamay

Gamay este un soi versatil in productia de rosé. Cu arome puternice de fructe, o aciditate buna si o culoare deschisa, aceste rosé-uri se pot adapta diverselor exigente.

• Vinurile Gamay rosé sunt in general proaspete si crocante daca provin din zonele reci,
• Mai intense si profunde in cazul celor din zone calde.
• Notele caracteristice includ capsuni, zmeura, portocale, condimente si coacaze. 

Sangiovese

• Vinurile rosé Sangiovese sunt vinificate astfel incat sa aiba cat mai multe note de fructe.
• Printre acestea intalnim cirese, capsuni proaspete, pepene, piersici, dar si note de condimente si trandafiri.
• Sangiovese rosé are o aciditate redusa si e in general dulce.  

Syrah

Soiul Syrah este cunoscut pentru intensitatea sa, iar aceasta se reflecta si in culoarea mai puternica a vinurilor rosé care for avea nuante rubinii.

• Printre notele acestor vinuri se numara capsuni, cirese, lamai, lime, piper alb, masline si piersici.
• Syrah rosé este un vin plin de savoare, indraznet, care se preteaza meselor picante. 

Exemplu:

• CATLEYA Freamat Rose - DOC Mehedinti CORCOVA
  
  • In cupaj cu  Cabernet Franc

Zinfandel / Primitivo

• Vinul rosé Zinfandel este in general unul dulce.
• Notele sale predominante sunt de capsuni, pepene, lamaie, cirese si fructe uscate.
• Aceste vinuri au o aciditate destul de ridicata.
• Zinfandel este unul dintre cele mai comune soiuri folosite in vinul rosé american. 

Tempranillo

Vinul rosé obtinut din acest soi spaniol se distinge prin note de capsuni, nectarine, pepene, piper si note vegetale. Tempranillo rosé e un vin savuros.

Soiul se foloseste uneori in combinatie cu Grenache sau Graciano pentru a dobandi note suplimentare de flori. 

• Bodegas Antidoto ROSELITO, DO Ribera de Duero

Alte note caracteristice vinurilor rosé in functie de soi sunt:

• Cinsault: aceleasi note ca si vinurile Pinot Noire rosé; fructe de padure, cirese si trandafiri;
  • Château Canadel BANDOL ROSE
  • GUEISSARD LES PAPILLES, AOP Côtes de Provence ROSE
• Cabernet Franc: note minerale, piersica, pepene si iasomie;
  • Domaine de Terrebrune CABERNET D`ANJOU, AOC Rose-de-Anjou Valea Loire
  • Pins Des Dunes Rose, Côtes de Bordeaux
• Chardonnay: mere, fructe samburoase, fructe citrice
• Negroamaro: cirese, capsuni, flori;
• Nebbiolo: coacaze rosii, capsuni, lime, grapefruit;
• Merlot: merisor, afine, pepene si note de fructe citrice;
  • DAVINO Domaine Ceptura ROSE, DOC Dealu Mare
• Montepulciano: fructe de padure precum zmeura sau capsuni si merisor;
• Monastrell / Mourvèdre: piersica, fructe citrice, capsuni, menta, ierburi aromatice;
• Mourvèdre: prune, violete, petale de trandafiri, fum;
  • Château Canadel BANDOL ROSE
  • GUEISSARD LES PAPILLES, AOP Côtes de Provence ROSE
• Muscat: note florale, de trandafiri si aroma tipica acestor struguri;
• Pinot Blanc: note de cirese, capsuni sau arome mentolate;
• Pinot Gris: flori albe, miere, piersica, pepene si capsuni;

Cum poti afla ce struguri sunt folositi in rosé-ul pe care il bei? 

In general, producatorii trec pe eticheta vinului soiul sau soiurile de struguri folosite, iar in cazul cupajelor, uneori, si procentul in care a fost folosit fiecare. Daca aceste informatii nu apar pe sticla de vin, s-ar putea sa gasesti compozitia in functie de tipul vinului.

Tipuri si stiluri de vinuri rosé 

Roséul se poate vinifica in diverse stiluri. In general, aceste vinuri se impart in 2 categorii opuse, vinurile seci si cele dulci. Roséurile seci sunt cele mai populare in ziua de azi, iar tarile care produc cele mai multe astfel de vinuri sunt Frata si Spania. Cel mai adesea, aceste vinuri se obtin din 2-3 varietati de struguri. 

Vinurile rosé dulci se produc atunci cand nu se lasa tot zaharul sa fermenteze si sa se transforme in alcool. Vinurile rosé de calitate mai joasa produse in masa sunt de multe ori dulci. Poti intalni insa si vinuri de calitate superioara in acest stil, iar cele mai bune soiuri pentru roséul dulce sunt Zinfandel, Merlot si Muscat. 

Descopera cateva dintre cele mai populare tipuri de vin rosé in functie de zona de provenienta.

Tavel

Acest vin specific apelatiunii franceze AOC din sudul regiunii Rhône este unul sec, cu corp plin si arome puternice.

• Grenache este soiul principal folosit in Tavel.
• Cupajull mai poate contine si Cinsault, Syrah, Clairette, Mourvèdre, Picpoul sau Bourboulenc.
• Aceste vinuri au la tinerete o culoare mai deschisa cu reflexii aurii sau de chihlimbar care devine mai profunda cu trecerea timpului.
• Vinurile Tavel au note de fructe de padure rosii, fructe samburoase, migdale si condimente. 

Provence Rosé

Un alt cupaj rosé faimos din Franta este Provence, vin produs in regiunea cu acelasi nume din soiurile Cinsaut, Syrah, Grenache si Mourvèdre.

• Acest vin elegant este proaspat, crocant, sec, de un roz pal, cu arome de capsuni, pepene, trandafir si o mineralitate distinctiva.
• Vinurile rosé de Provance au un profil aromatic complex, iar unele invechesc bine in butoaie si dezvolta note suplimentare de vanilie, caramel, condimente si fructe uscate.  

Rosé d`Anjou

Cabernet d`Anjou este o regiune cu apelatiune din Franta aflata in Maine-et-Loire, in Valea Loire. In aceasta regiune, vinurile rosé se obtin din soiurile Grolleau, Cabernet Sauvignon si Cabernet Franc, printre altele, si se remarca prin echilibrul lor perfect intre aciditate, zaharuri si alcool.

• Vinurile rosé d`Anjou pot avea orice culoare de la roz pal pana la roz intens.
• Unele dintre aromele lor tipice includ fructe rosii, petale de trandafiri, banane sau bomboane.

Champagne Rosé

Sampania rosé este singurul vin spumant din regiunea franceza Champagne care se poate produce prin metoda de cupajare, amestecand sampania cu vinuri rosii. Rezultatul difera in functie de vinul rosu folosit. In general, sampania rosé are arome de capsuni si zmeura si un caracter delicat. 

Cerasuolo d`Abruzzo

Cerasuolo d`Abruzzo este o zona viticola DOC din regiunea italiana Abruzzo. Vinurile rosé de aici sunt create in mare masura din soiul local Montepulciano.

• Aceste vinuri se caracterizeaza printr-o culoare in general mai inchisa si un corp proeminent.
• Cerasuolo d`Abruzzo rosé este un vin stralucitor cu arome de fructe, flori si migdale.
• Notele sale predominante sunt de cirese, zmeura si rodii. 

Vinurile rosé – Intrebari Frecvente 

Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa faci alegerea potrivita cand cumperi, pastrezi si servesti un vin rosé. 

La ce sa fii atent cand alegi un vin rosé? 

Ia in considerare culoarea vinului: un rosé mai deschis are corpul mai lejer pe cand cele cu o culoare mai intensa sunt vinuri cu corp plin. Primele se potrivesc cu mancaruri mai lejere, cu arome subtile, iar celelalte cu feluri de mancare cu arome mai puternice. 

• Vinurile rosé cu o culoare roz mai puternica au arome mai intense de fructe si sunt mai dulci.
  • Acestea sunt produse de regula in zone mai calduroase.
• Vinurile rosé de culoarea somonului au in general un complex de arome sofisticat si sunt uneori invechite.
• Vinurile rosé de culoare pala au o aciditatea ridicata, mineralitate, prospetime si nu invechesc. 

Zona de provenienta dicteaza si stilul de vinificatie. De obicei, daca gasesti un vin rosé de culoare pala frantuzesc, acesta va fi unul sec. In schimb, vinurile rosé din Statele Unite, din California, mai ales cele cu o culoare intensa, cum ar fi Zinfandel, sunt mai dulci. 

Cum se serveste roséul?

In general, acest vin se serveste rece, mai ales in sezonul cald. Temperatura ideal este intre 8°C si 10°C. 

Ce pahar este cel mai potrivit pentru vinul rosé?

Paharele de marime medie, la fel ca cele folosite pentru vinul alb, sunt ideale si pentru rosé intrucat sporesc aromele de fruct, lasandu-le sa ajunga la suprafata. 

Are nevoie vinul rosé de decantare?

Nu, rosé-ul nu trebuie sa respire. Spre deosebire de vinul rosu, se poate consuma indata ce a fost deschis. 

Are vinul rosé un potential bun de invechire?

Pentru a surprinde aromele cele mai intense de fruct, roséul ar trebui consumat la unul sau doi ani de la imbuteliere. Prin urmare, acest vin nu se invecheste pe perioade lungi ca vinul rosu. Sunt si exceptii precum unele vinuri rose din regiunea Bandol, Provence.