Factorii de mediu care influenteaza procesul de maturare al vinurilor

Maturarea vinului este un proces complex influentat de o serie de factori externi precum temperatura, umiditatea si lumina. De aceea, cramele sunt deosebit de atente la felul si locul in care matureaza vinul in butoaie, incercand sa ii asigure cele mai bune conditii. Despre ce implica acestea si ce urmari au factorii care influenteaza maturarea iti vom vorbi chiar acum.

Temperatura

Pentru o maturare eficienta a vinurilor, totul incepe cu controlul temperaturii. O conservare corecta prin controlul temperaturii in pivnita este esentiala pentru a permite vinului sa ajunga la potentialul sau maxim.

Vinul este extrem de sensibil cand e vorba de temperatura.

Fluctuatiile acesteia, dar si un nivel prea ridicat de temperatura pot strica vinul denaturandu-i profilul organoleptic sau accelerand prea mult maturarea. Acest lucru se intampla datorita reactiilor chimice starnite de schimbarea temperaturii. Temperaturile inalte cauzeaza oxidarea vinului, ducand la alterarea notelor, dar si a culorii bauturii si a potentialului sau de invechire. Pe langa aceste efecte nedorite, temperaturile prea mari pot duce si la dezvoltarea unor bacterii care, la randul lor, strica vinul.

In mod traditional, se considera ca o temperatura ideala la care vinul invecheste frumos in pivnita sau in alt spatiu dedicat este in jur de 13 °C. Aceasta temperatura redusa este foarte greu sau imposibil de mentinut constant, in mod natural, pe tot parcursul anului. De aceea, cramele investesc in sisteme moderne pentru controlul temperaturii cum ar fi aparate pentru racire sau unitati pentru conservarea vinului la temperaturi reduse.

Variatia temperaturii in beci in timpul maturarii

Specialistii au diverse recomandari pentru pastrarea vinului in conditii optime in butoaie, iar temperatura joaca intotdeauna un rol important. In functie de conditiile climatice existente si de rezultatul dorit, vinul poate invechi cu succes la temperaturi reduse de pana la 4 °C, dar si la temperaturi ridicate de pana la 20°C.

In prezent, tendinta cramelor este sa ofere vinuri proaspete si cat mai aromate. Pentru aceasta, au nevoie de temperaturi medii de 14-15 °C. Producatorii care doresc astfel de vinuri controleaza atent temperatura din beci, pentru a evita ca vinul sa isi piarda din intensittea buchetului.  

Cu toate acestea, exista si crame care aleg sa isi matureze vinul la temperaturi mai ridicate pentru a obtine un stil diferit. De exemplu, in regiunea franceza Bordeaux, cramele aplica de multe ori un regim diferit de temperatura pe parcursul maturarii. Astfel, in prima jumatate de an sau in primul an de maturare, vinul sta la o temperatura mai ridicata decat in al doilea an. Aplicand aceasta tehnica, se obtine un vin cu arome mai proeminente de fruct.

Umiditatea

Al doilea factor care contribuie la maturarea si stocarea corecta a vinurilor este umiditatea.

• Un nivel potrivit de umiditate ajuta la conservarea dopului de pluta folosit la majoritatea sticlelor de vin.
• Totodata, umiditatea ajuta si la mentinerea etichetelor sticlelor in conditii cat mai bune.

Un nivel prea mic de umiditate poate duce la uscarea dopurilor, care la randul lor lasa vinul sa se oxideze, ceea ce il poate strica. Nici umiditatea prea ridicata nu este indicata intrucat duce la dezvoltarea mucegaiului care poate deteriora eticheta sticlelor. 

In functie de stilul de vinificatie si conditiile climatice existente, un nivel bun de umiditate pentru maturarea vinului poate varia intre 50% si 80%. Exista mai multe masuri care pot ajuta cramele sa monitorizeze si gestioneze optim umiditatea in pivnita. Dispozitivele pentru monitorizarea umiditatii masoara cu precizie nivelul acesteia, permitand luarea masurilor necesare pentru ajustarea sa. Pentru pivnite cu umiditatea prea mare se poate folosi un dezumidificator. In mod contrar, daca nivelul de umiditate este prea redus, se poate folosi un umidificator.

• In zonele din beci unde umiditatea este mai mare, vinul maturat in butoaie se va oxida mai lent deoarece capacitatea butoiului de a absorbi oxigen e mai redusa.
• In conditiile in care aerul este mai uscat, lemnul butoiului se contracta, permitand oxigenului sa patrunda inauntru in cantitati mai mari.
  • In acest caz procesul de maturare este mai rapid.

Lumina

Si lumina poate influenta vinul, indiferent ca vorbim despre expunerea la lumina naturale sau la surse de lumina artificiala. In ambele cazuri, expunerea prelungita poate deteriora calitatea vinului cauzand reactii chimice care diminueaza notele si aroma vinului.

Pentru a evita aceste efecte, cramele aplica diverse masuri de protectie impotriva luminii in beciurile si camerele unde depoziteaza vinul, de exemplu: vopsirea usilor de sticla si a geamurilor, aplicarea foliilor de protectie UV pe acestea sau folosirea unor containere opace pentru stocarea vinului. Indiferent de masura adoptata, minimizarea expunerii la lumina ajuta vinul sa isi pastreze prospetimea si profilul aromatic.

Schimbarile climatice din ultima vreme ridica probleme pentru cramele din intreaga lume. Acestea trebuie sa implementeze sisteme tot mai sofisticate pentru a mentine conditiile ideale maturarii vinului in butoaie. Sisteme moderne si sustenabile de reglare a temperaturii, un nou design al cramelor sau construirea lor in zone deluroase sau la subsol sunt cateva solutii la care producatorii apeleaza pentru a continua sa obtina vinuri de calitate. 

Cheers!