Feteasca Neagra - Soiul de Struguri si Vinul Romanesc Fanion al Zilelor Noastre

Feteasca Neagra este un vin tot mai popular in Romania care nu de mult a fost redescoperit. Cu toate ca nu creste decat pe meleaguri autohtone si foarte putin in tara invecinata, Moldova, Feteasca Neagra este un soi remarcabil care a starnit si interesul strainilor. Vinurile obtinute din acesti struguri au arome specifice de fructe, vanilie si condimente, culoarea lor rubinie este fermecatoare, la fel si taninii lor bine definiti. Daca vrei sa afli ce face acest vin cu adevarat special, te invitam sa parcurgi acest ghid despre Feteasca Neagra care te va purta prin:

Originile soiului si istoria sa
Zonele unde se cultiva Feteasca Neagra
Feteasca Neagra in podgorie
Stilurile de vinificatie pentru Feteasca Neagra
Cateva vinuri Feteasca Neagra de referinta

Originile soiului si istoria sa

Despre Feteasca Neagra stim ca este un soi de struguri autohton care produce un vin gustos de culoare inchisa si a carui zona de bastina este intre Nistru si Carpati. Nu stim insa cu precizie care au fost originile acestuia si in ce imprejurari a luat nastere.

Exista cateva tipuri de clone sau mutatii de Feteasca Neagra, ceea ce sugereaza ca soiul este unul vechi. Pentru o perioada, s-a presupus ca acest soi ar fi rezultat dintr-o mutatie genetica a soiului Feteasca Alba. In urma studiilor AND-ului celor doua soiuri, aceasta teorie a fost insa demontata. Pana in prezent, nu s-a ajuns la o concluzie cu privire la parintii soiului Feteasca Neagra. Oamenii de stiinta care au studiat Feteasca Neagra in laboratoare analizand semintele strugurilor au realizat ca acest soi se trage probabil dintr-o specie de struguri de padure. Conform unor pareri, Feteasca Neagra se cultiva pe teritoriul tarii noastre de sute, chiar mii de ani, inca de pe vremea dacilor.

La fel de misterioasa ca originea, ramane si provenienta acestui tip de struguri.

Feteasca Neagra este un soi autohton care se cultiva de ceva timp pe teritoriul tarii noastre, in special in Moldova, insa nu avem documente sau alte dovezi care sa ateste cu precizie inceputurile sale. Originea cea mai probabila a soiului este in zona Moldovei, mai precis, in jurul localitatilor Iasi si Husi.

In ceea ce priveste denumirea soiului, se pare ca numele sau s-ar trage de la localitatea Fetesti din Judetul Iasi. In acel sat exista si au existat timp de secole suprafete largi cultivate cu vite de vie. Aceste podgorii sunt mentionate in izvoare istorice care dateaza inca din secolul XII. In ele nu se face insa referinta la soiul Feteasca Neagra. Avand insa in vedere zona sa de cultivare, soiul isi trage probabil denumirea de la aceasta localitatea moldoveneasca. Alaturarea termenului „neagra” pe langa numele „feteasca” a fost una fireasca avand in vedere culoarea foarte inchisa a acestor struguri folositi pentru vinuri rosii.

Printre altele, unele denumiri alternative folosite pentru soiul Feteasca Neagra sunt:

Pasareasca Neagra,
Poama Pasareasca Neagra,
Fata Neagra,
Poama Fetei Neagra,
Fetita Neagra,
Poama Neagra Feteasca,
Coada Randunicii.

Ce dovezi avem care atesta prezenta acestor struguri in tara noastra, cu precadere in Moldova?

Intr-un jurnal scris de un soldat din armata Rusiei care se afla in misiune in Moldova si teritoriul ocupat azi de Republica Moldova, este descrisa pentru prima oara Feteasca Neagra, impreuna cu alte soiuri autohtone precum Feteasca Alba. Soldatul in cauza era pasionat de speciile din lumea botanica si se afla pe teritoriul Romaniei datorita razboiului austro-ruso-turc aflat in plina desfasurare. Astfel, scrierea sa dateaza din secolul XIX, din perioada anilor 1780 -1790. Prin urmare, putem spune ca Feteasca Neagra se cultiva de cel putin doua secole pe teritoriul tarii noastre.

Alte documente care dateaza din secolul urmator si sunt in mare parte lucrari de cercetare cu caracter lingvistic evidentiaza de asemenea prezenta soiului Feteasca Neagra pe meleaguri moldovenesti. Aceste lucrari mentioneaza atat soiul, cat si unele dintre sinonimele sale regionale.

Mai tarziu, Feteasca Neagra ajunge, printre alte soiuri de struguri, obiectul unei cercetari de viticultura scrisa de catre George Nicoleanu care a fost premiata chiar la prestigioasa Expozitie Universala de la Paris. Prin urmare, pana la inceputul secolului XX, avem clar primele atestate istorice despre zona de cultivare a soiului Feteasca Neagra si caracteristicile sale.

Prima atestare oficiala oferita de o autoritatea romana in domeniul viticol apare insa de abia in 1940.

In acel an, soiul a fost inclus pe lista tipurilor de struguri pentru vinuri rosii care aveau voie sa fie cultivate pe teritoriul tarii. In 1971 Feteasca Neagra este oficial inclusa in catalogul soiurilor de struguri din Romania. In perioada Uniunii Sovieice, soiul a disparut aproape in totalitate din Basarabia insa a continuat sa fie cultivat in Romania, in special in zona de est a tarii.

Dupa anii 2000, pana in 2009, multe dintre clonele de Feteasca Neagra au fost de asemenea adaugate in catalogul oficial al soiurilor de struguri romanesti. Desi acest soi a fost oarecum ignorat pentru mult timp, in ultimii 10 -15 ani a inceput sa capteze din nou atentia producatorilor si a consumatorilor.

Un pas important in readucerea acestui soi in prim plan in lumea viticola a fost facut in 2007. Atunci, Feteasca Neagra a fost inclusa pe lista soiurilor de struguri europene odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana. Un an mai tarziu, o crama frantuzeasca, Chateau Vartely, a decis sa infiinteze in Moldova la Comrat o podgorie de Feteasca Neagra.

Unde se cultiva Feteasca Neagra

Acest soi se cultiva pe tot teritoriul tarii noastre, in diverse zone, cu precadere la deal sau ses. Oriunde se poate cultiva vita de vie, este foarte probabil sa intalnesti si Feteasca Neagra.

Regiunile cu cele mai renumite vinuri de Feteasca Neagra sunt Dealurile Moldovei, Munteniei si Olteniei, Maramures, Dobrogea, Banat sau Podisul Transilvaniei.

Conform statisticilor, pe teritoriul tarii noastre Feteasca Neagra se cultiva pe o suprafata totala de aproximativ 3,000 de hectare.

Dealurile Munteniei si Olteniei, unde intalnim peste 1000 de hectare.
Dealurile Moldovei se situeaza foarte aproape, cu peste 950 de hectare de Feteasca Neagra,
Urmate de Colinele Dobrogei, cu aproape 600 de hectare.
In Banat, Crisana si Maramures, soiul este plantat pe circa 110, respectiv 150 de hectare.
In cele din urma, in zona Terasele Dunarii intalnim aproape 80 de hectare de Feteasca Neagra,
Iar in Podisul Transilvaniei, aproximativ 35 de hectare.

Printre cele mai renumite podgorii in care se gaseste acest soi se afla podgoriile Dealu Mare, Murfatlar, Budureasca, Domeniile Tohani, Cotnari, Recas sau Ostrov.

In afara de Romania, o alta tara unde se cultiva Feteasca Neagra este Republica Moldova. Este foarte probabil ca soiul sa se fi cultivat si acolo de ceva timp, pe cand intreaga regiune facea parte din Romania. Feteasca Neagra din Republica Moldova nu pare insa sa ocupe o suprafata mai mare de cateva sute de hectare. In Ucraina se pare ca ar exista de asemenea mici cantitati de Feteasca Neagra insa nu exista statistici clare mai ales data fiind denumirea diferita a soiurilor utilizata acolo.

Feteasca Neagra in podgorie

Cum recunosti strugurii de Feteasca Neagra in podgorie?

In primul rand, acest soi are ca trasatura principala culoarea negru-violet de la care isi ia si denumirea. Datorita acestei culori, soiul este inclus in clasa mai mare de soiuri Teinturier. Numele acestei clase provine din franceza si face referinta la culoarea inchisa a strugurilor. Aceste soiuri au pielitele, dar si interiorul fructului colorat.

Boabele strugurilor de Feteasca Neagra sunt mici si rotunde, cu un diametru de 1,2- 1,2 cm. Ciorchinele au forma cilindrica sau conico-cilindrica. Pe suprafata boabelor care au pielitele groase se afla si pruina, acel strat albicios intalnit deseori la diverse soiuri de struguri. Ca marime, ciorchinele sunt medii, ajungand pana la 14 cm lungime.

Boabele cresc in ciorchini compacti care cantaresc in jur de 100-150 g. Soiul are o crestere medie spre viguroasa. Lastarii vitei de vie sunt rosii, iar culoarea lor devine mai intensa pe masura ce strugurii se coc. Frunzele vitelor de vie de Feteasca Neagra sunt cuneiforme, de culoare deschisa, de dimensiuni medii si cu marginile zimtate.

Feteasca Neagra este un soi care produce in mod natural o cantitate insemnata de zahar ce poate depasi 230 de grame pe litru. Nivelul de aciditate este si el unul bun. Mustul obtinut din acesti struguri poate avea circa 5-7 grame de acid tartric pe litru.

Acesti struguri se coc in general in prima jumatate a lunii septembrie, perioada de recoltare fiind pana in 20 septembrie. Desi este in general considerat un soi cu perioada de coacere tarzie, recoltarea strugurilor se poate face in perioade diferite in functie de gradul de coacere.

Pentru viticultori, Feteasca Neagra are anumite calitati, dar aduce cu sine si anumite provocari.

Soiul este rezistent la ger, ceea ce ii permite sa creasca fara probleme in zonele cu climat mai racoros, insa nu are o rezistenta foarte buna la bruma. Vitele de vie de Feteasca Neagra pot rezista pana la temperaturi de -20 de grade.

In conditii de seceta, soiul rezista de asemenea destul de bine, insa o irigare corespunzatoare il ajuta sa produca struguri de calitate mai buna, optimizand productia.

Totodata, Feteasca Neagra este destul de sensibila la putregaiul cenusiu, fainarea vitei de vie si la mana. Are in schimb o rezistenta foarte buna la alte tipuri de boli ale vitei de vie cum ar fi oidium si nu este atacat de multe tipuri de daunatori. Mai mult de atat, acest soi nu este agreat de pasari.

Vita de vie de Feteasca Neagra necesita ca oricare alt soi ingrijire in podgorie, foarte importante fiind taierile periodice care au rolul de a ajuta vita sa aiba o recolta optima. Ca preferinte in ceea ce priveste solul, Feteasca Neagra creste cel mai bine in pamanturi argiloase si grele. Astfel de soluri ajuta strugurii sa dobandeasca mai multi antociani si sa aiba prin urmare o culoare mai puternica, avand in final efect asupra vinului. Toate acestea sunt posibile datorita pielitelor foarte groase ale strugurilor care acumuleaza aceste substante ce sunt responsabile si pentru culoarea lor si pigmentul puternic al vinurilor. O alta conditie care ajuta soiul sa produca struguri de calitate superioara este expunerea la soare. Feteasca Neagra se dezvolta cel mai bine pe dealuri unde are parte de mai multa lumina. Totodata, nu este un soi care tolereaza foarte bine umiditatea, ceea ce ii poate cauza putregai.

Ca productivitate, soiul Feteasca Neagra este unul mediu. In functie de conditiile fiecarui an, dar si de zona de cultivare si tehnicile utilizate, poate oferi o recolta intre 5 si aproximativ 20 de tone pe hectar.

Per general, acest soi se poate cultiva fara probleme in diverse conditii de sol si clima pe care le intalneste in tara noastra. Este un soi autofertil care poate popula de unul singur podgoria. Cu toate acestea, se poate optimiza productia de struguri atunci cand Feteasca Neagra este plantata in combinatie cu alte soiuri cum ar fi Merlot.

Stiluri de vinificatie

Feteasca Neagra a devenit unul dintre soiurile romanesti de cea mai inalta calitate. Vinificat cu grija si pastrat in butoaie de calitate, vinul obtinut din acesti struguri poate fi o adevarata delecatre, atat pentru consumatorii locali, cat si pentru cei mai pretentiosi experti straini.

Feteasca Neagra are toate caracteristicile necesare pentru a concura cu soiuri de struguri internationale.

O culoare intensa, un profil aromatic complex, cu diverse note de fructe si un buchet pe masura, tanini fini si o textura catifelata sunt atuurile pe care vinificatorii trebuie sa le scoata la suprafata cand folosesc Feteasca Neagra. Totodata, acesti struguri pot fi transformati cu usurinta intr-un vin de caliate datorita nivelului lor ridicat de aciditate si zaharuri obtinute natural.

Feteasca Neagra este un vin plin de putere si personalitate.

In prezent exista o tendinta tot mai evidenta de a crea aceste vinuri in stil varietal. In trecut insa, strugurii de Feteasca Neagra erau folositi in vinuri de tip cupaj tocmai pentru ca aveau anumite calitati care potentau amestecul. Cele mai comune soiuri cu care se cupajeaza Feteasca Neagra erau Merlot si Cabernet Sauvignon. In combinatie cu aceste soiuri, Feteasca Neagra poate sa confere mai multa greutate si corp vinului.

Ca stil de vinificatie, Feteasca Neagra se dovedeste a fi un soi destul de versatil.

Il poti gasi in prezent atat in cupaje cat si pe cont propiu, in vinuri de diferite tipuri, de la dulce, pana la demi-sec sau sec. Totodata, Feteasca Neagra poate fi folosita cu succes in productia de vinuri rosé. In cazul acestora, corpul mai plin este o caracteristica definitorie. Din punct de vedere al corpului vinului, acesta poate fi mediu sau plin. Atat corpolenta, cat si complexitatea vinului Feteasca Neagra se obtin prin invechire.

Feteasca Neagra invecheste fie in butoaie de stejar romanesti fie frantuzesti, insa poate invechi si in damigene de sticla. Potentialul de invechire al vinului este unul foarte bun care poate ajunge pana la zeci de ani. In functie de varsta vinului, acesta poate fi proaspat si exuberant, in cazul vinurilor tinere si a celor rosé, sau poate fi elegant si complex in cazul celor maturate mai mult timp in pivnita.

In ceea ce priveste volumul de alcool, Feteasca Neagra este in general asociat cu vinurile tari, cu un volum mare. In functie de stilul pe care crama doreste sa il obtina, acest soi permite crearea unor vinuri cu tarie medie spre mare.

Vinurile rosii sau rosé de Feteasca Neagra au caracteristici foarte bine definite de aromele complexe si variate pe care acesti struguri le ofera.

Feteasca Neagra poate avea diverse note in functie de recolta fiecarui an si stilul de vinificatie.

Cateva dintre aromele cel mai des intalnite in aceste vinuri sunt:

Cele de fructe negre de padure precum murele sau coacazele.
Alte fructe de culoare inchisa care se regasesc in gustul acestui vin sunt ciresele negre si prunele.
Fructe uscate precum stafide sau prune se pot simti de asemenea in profilul aromatic.
Feteasca Neagra poate avea si note elegante de ciocolata.

Dupa cum am mentionat deja, acest vin are un potential bun de invechire atunci cand este vinificat cu grija pentru a putea imbatrani frumos. In cazul vinurilor care petrec timp in butoaie de stejar, se resimt si notele caracteristice acestui proces, si anume: note de fum, tutun, paine prajita, piele si vanilie.

Finalul acestor vinuri este de multe ori destul de lung. Notele pe care le vei simti in aceasta etapa difera. Poti simti note de condimente in post gust sau vinul poate sa lase in gura senzatia de prospetime.

La nivel olfactiv, vinurile de Feteasca Neagra sunt complexe, cu buchete bogate ce imbina mai multe note de fructe. Aceleasi arome pe care le vei regasi si gustand vinul se pot resimti si in buchet: mure, coacaze, prune, cirese si visine sau arome de condimente precum piper, ienibahar, scortisoara sau vanilie. Datorita invechirii in butoaie de lemn, si parfumul vinului poate sa scoata la iveala acele note tipice maturarii.

Textura vinurilor Feteasca Neagra este unul dintre factorii principali care fac acest vin iubit si deosebit.

Feteasca Neagra ofera o senzatie suava, catifelata la nivelul palatului. Datorita amalgamului de note si a senzatiei oferite, acest vin poate fi considerat unul complex. Totodata, Feteasca Neagra poate fi un vin foarte bine echilibrat, ceea ce ii sporeste farmecul si aprecierea.

Cum se serveste Feteasca Neagra

Pentru a potenta calitatile acestui vin, poti pastra Feteasca Neagra la colectie o perioada inainte de a te bucura de ea sau poti opta pentru sortimente din editiile mai vechi.

Vinurile cele mai reusite isi imbunatatesc aroma si complexitatea odata cu trecerea timpului. Acestea devin mai fine si taninii dobandesc mai mult stil.

Fiind un vin puternic, complex si corpolent, cel mai bine este sa lasi Feteasca Neagra timp de aproximativ jumatate de ora la decantat inainte de servire. In acest fel, vinul se va aerisi si va scoate la iveala calitatile aromelor sale.

Tot pentru a te bucura din plin de profilul sau aromatic, este recomandat sa bei Feteasca Neagra din pahare largi specifice vinurilor rosii corpolente.

Ca temperatura de servire, ideal ar fi ca sticla de Feteasca Neagra sa fi stat intr-un loc destul de rece incat sa fie servita la circa 17-18 grade.

Si pentru final, in caz ca am reusit sa va starnim interesul pentru acest soi extraordinar,

Succint cateva vinuri Feteasca Neagra de exceptie de la noi,

De la nord la sud, dinspre vinuri de climat mai racoros spre cele cu influente mediteraneene,

ROSII

NACHBIL Feteasca Neagra IG Dealurile Satmarului

Din cultura ecologica, maturat in butoaie mari de stejar,
Condimentat, suculent si proaspat datorita aciditatii specifice zonei.
O Feteasca Neagra naturala, ceva mai astringenta, de clima rece.

LILIAC Feteasca Neagra DOC Lechinta

Tot de clima rece, de la o altitudine ceva mai ridicata,
Cu diferente semnificative de temperatura diurna-nocturna.
Proaspat si delicat, usor de baut, cu note de prune coapte si vanilie in post gust.

GRAMMA Splash Rosu IG Dealurile Moldovei

Tot o Feteasca Neagra nordica, din regiunea sa de origine, de langa Iasi.
Un vin barbatesc si taninos, dar echilibrat, cu aroma de cirese negre si prune uscate si nuante condimentate de piper rosu.

ISSA Feteasca Neagra IG Dealurile Transilvaniei

Din vita de vie tanara, maturat in butoaie de stejar romanesc.
Expresiv in ce priveste terroirul specific Vaii Ariesului.
Fructat la gust, cu nuante fine de ciocolata si tanini expresivi.

BALLA GEZA Feteasca Neagra KOLNA

Un vin mai usurel, dintr-o zona mai calda,
Maturat 30% in butoaie de stejar folosite.
O Feteasca Neagra cu fructe explozive, un corp echilibrat, lejer.

BALLA GEZA STONE WINE DOC Minis Maderat

Indicativul stone wine indica faptul ca strugurii care stau la baza acestui vin provin de pe dealurile Paulisului.
- Altitudini de 400-500 m, stratul de sol fertil nu depaseste 20-30 de cm,
- Substrat de sist, gresie fisurata, granit, diorit si roci metamorfe.
Maturat 2 ani in baricuri 20 % noi si 80 % la a treia folosinta; si cel putin 1 an in sticla.
Rezulta un vin complex, elegant, cu mirodenii si ciocolata amaruie intr-un post gust lung.

DAVINO Purpura VALAHICA DOC Dealu Mare-Ceptura

Feteasca Neagra serioasa, de latitudine Bordeaux, bine structurat, mai elaborat, de corpolenta peste medie, cu pastrarea caracterului de soi.
Maturat in baricuri 30% noi, 70% la a doua umplere la 15°C timp de 8 luni si invechit la sticla minim 18 luni inainte de lansare.
Un vin pe care se simte ca a trecut prin conversie malolactica.

EPIPHANIE DOC-CMD Sarica-Niculitel

O Feteasca Neagra late harvest de exceptie, interpretare foarte interesanta a soiului,
Un vin mai "jammy", pe gustul nostru am putea spune,
Plin, cu tanini fermi, dominat de gemuri care zabovesc pe buze cu o senzatie de dulce neasteptata la un vin sec.

CATLEYA Perfect Simplu DOC Mehedinti-Corcova

Regasim in acest vin atat arome florale cat si fructate (violete, cirese amare) cat si pe cele specifice soiului, de ierburi proaspat taiate, si chiar note de lemn dulce.
Fermentat cu drojdii salbatice, conversie malolactica realizata de asemenea cu fermenti salbatici.
Maturat 10 luni (85% in cisterne de inox si 15% in baricuri noi din stejar romanesc cu o ardere medie).

CATLEYA Steaua fara Nume DOC Mehedinti-Corcova

"Steaua fără Nume" este numele dat noului vin premium de la crama Catleya.
Strugurii de Feteasca Neagra provin dintr-o parcela de vita de vie plantata la o densitate mare de 10.000 de vite la hectar pentru a obtine astfel o scadere a cantitatii produse in favoarea calitatii aromatice si taninice.
Fermentat cu drojdii indigene in butoaie de stejar romanesc de 400 l;
Macerare post-fermentativa de 8 zile pentru extragerea taninurilor;
Conversie malolactica realizata cu bacterii autohtone;
Maturat in 3 butoaie de stejar romanesc de 400 L, timp de 24 luni.

CORCOVA Feteasca Neagra DOC Mehedinti-Corcova

O Feteasca Neagra “de vara” extrem de fructat, usor si proaspat.
Maturat fara a fi intrat in contact cu lemnul.
Note de fructe rosii coapte, de coacaze si mure.
Un vin suculent si savuros, cu tanini moi si un gust remanent foarte lung.

CUPAJE cu Feteasca Neagra

LA CAPELA Trio Rosu

Minoritar in cupaj cu Blaufränkisch (soi local) si Cabernet Sauvignon.
Arome de afine, prune supracoapte, cirese, accentuate de note fine de cacao si condimente.
Un vin certificat ecologic, cat se poate de natural, de cursa lunga.

GRAMMA Cuvee Visan Rosu - IG Dealurile Moldovei

Un cupaj deschizator de drumuri ~ 80% Merlot, ~20% Feteasca Neagra.
Gust intens de cirese negre si prune uscate, urmate de vanilie,
Taninos si de intensitate, cu un final persistent.

GRAMMA Metaph Rosu - IG Dealurile Moldovei

Tot un cupaj Merlot cu Feteasca Neagra, dar ceva mai lejer.
Sincer, proaspat si usor, un vin perfect pentru o pata de culoare in toate conversatiile.

BALLA GEZA Feteasca Neagra & Cabernet Franc STONE WINE

Acest vin este un cupaj premium foarte curajos a doua vinuri cu caractere diferite, dar care se completeaza reciproc.
Arome de fructe dulci si uscate specifice soiului Feteasca Neagra completat cu aromele condimentate ale Cabernet Franc si aromele de vanilie si condimente dulci de la maturarea vinului timp de doi ani in stejar francez.
Un vin armonios, corpolent, cu potential de invechire.

BALLA GEZA David Cuvee - DOC Minis Maderat

Cupaj inedit Feteasca Neagra 40%, Cabernet Franc 40% si Cadarca 20%.
Este editie limitata de 2800 sticle.
Imbina toate caracteristicile terroir-ului din Minis si experienta de peste 20 de ani a cramei intr-o sticla.