Feteasca Regala este unul dintre cele mai renumite soiuri autohtone pentru vinuri albe. Acesti struguri se cultiva de aproximativ un secol pe meleaguri romanesti. Vinul obtinut din Feteasca Regala poate varia foarte mult in functie de stilul de vinificatie ales. Poti intalni acest soi in vinuri vechi elegante sau in vinuri spumante de calitate. Versatilitatea sa, dar si raspandirea pe intreaga suprafata a tarii fac din Feteasca Regala unul dintre cele mai apreciate soiuri din Romania. Afla in acest ghid tot ce trebuie sa stii despre Feteasca Regala de la originile soiului pana la stiluri de vinificatie. Iata ce iti vom prezenta: 

• Originile si istoria soiului
• Zonele de cultivare
• Feteasca Regala in podgorie
• Stiluri de vinificatie
• Vinuri de referinta

 

Feteasca Regala origini si istorie 

Feteasca Regala este un vin cunoscut in tara noastra si nu numai. Acesta se produce de cel putin un veac. Regiunea in care a fost pentru prima data remarcat soiul Feteasca Regala este Transilvania. Acolo, Feteasca Regala se cultiva inca din perioada interbelica, fiind un soi atestat incepand din anii 1920. Soiul pare sa isi aiba originile pe langa Danes, o comuna situata in apropiere de Sighisoara. 

Asa cum putem deduce dupa numele sau, acest soi are de-a face cu un alt tip de Feteasca. In urma analizelor de laborator, s-a dovedit ca parintii sai sunt Feteasca Alba si Francusa, un alt soi autohton. Acest lucru s-a putut demonstra insa nu de mult timp. Inainte ca tehnologia sa faca posibila analiza moleculara a celor doua soiuri-parinti ale Fetestii Regale, se credea ca aceasta este rezultatul incrucisarii dintre alte doua soiuri, Feteasca Alba si Grasa de Cotnari. Mai multi specialisti din domeniul viticol au sustinut aceasta teorie in ultimele decenii, fapt pentru care este inca una destul de raspandita. In ceea ce priveste parintele real al Fetestii Regale, Francusa, acesta este un alt vechi soi autohton ce se cultiva in special in zona Ardealului. 

La fel ca alte soiuri autohtone, Feteasca Regala este cunoscuta sub mai multe denumiri regionale. Cateva dintre ele sunt:

• Galbena de Ardeal,
• Danasana, Danosi,
• Danesdoerfer Konigsast, in Germania.
• Leanyka sau Kirayleanka in Ungaria.
• Pesecka Leanka in Slovacia.

Denumirea de „feteasca” pe care o poti intalni si in alte soiuri de struguri este legata de localitatea Fetesti din judetul Iasi, un loc in care s-a practicat viticultura timp de secole. Prezenta podgoriilor in acest sat este atestata de documente istorice care dateaza din secolul XII si mentioneaza vanzarea unor vite de vie.  

O alta asemanare intre Feteasca Regala si alte soiuri de struguri romanesti este lipsa unui istoric clar care sa arate originea si evolutia sa. Conform unor cercetari, s-ar putea ca Feteasca Regala sa fie unul si acelasi lucru cu un alt soi romanesc cunoscut in trecut sub numele de Galbena sau Galbena de Ardeal, soi care pare sa se fi cultivat in Transilvania timp de sute de ani. Nu avem insa dovezi scrise care sa sprijine aceasta teorie. Ba mai mult, alte pareri sustin ca soiul respectiv era de fapt denumit Furmint, un alt soi care avea o larga raspandire in Ardeal in secolul XIX. 

De abia de la inceputul secolului XX avem primele dovezi care incep sa ateste prezenta soiului Feteasca Regala in Ardeal intr-o perioada in care inca nu purta acest nume.

Inceputul cel mai probabil a fost intr-o pepiniera de vita de vie situata in apropiere de localitatea Danes.

Aceasta era intretinuta de un pepinierist pe nume Krafft care a plantat in 1903 nu mai putin de 1000 butasi de vite de vie Feteasca Regala. Plantat in locul ideal, la inaltime, pe un teritoriu deluros, soiul a gasit conditiile ideale pentru a se multiplica rapid. Vazand ce potential bun are, viticultorii au inceput sa il preia, astfel, Feteasca Regala a devenit un soi local, mai apoi unul national. 

Una dintre persoanele care au jucat un rol important in raspandirea soiului a fost un alt pepinierist pe nume Caspari Friedrich. El a plantat pe suprafete mari acest tip de vita de vie si i-a dat chiar si denumiri noi, printre care si Konigsast Weiss. Tot el este responsabil si pentru denumirea actuala a soiului. Caspari era un pepinierist pasionat care inregistra ceea ce se intampla in vitele sale de vie in scris. Din cataloagele sale care dateaza din cea de-a doua decada a secolului XX avem primele dovezi scrise despre Feteasca Regala. Apoi, in 1912 soiul apare pentru prima data intr-o lucrare de specialitate unde este prezentat sub numele de Galbena de Ardeal. 

In 1925 se foloseste pentru prima data denumirea de Feteasca Regala, insa nu direct corelata cu soiul, ci cu vinul obtinut din acesti struguri. In acel an, Caspari prezenta la o expozitie organizata la Bucuresti un vin creat din strugurii de Galbena de Ardeal sau Konigsast Weiss pe care l-a numit Feteasca Regala. In acelasi an, soiul apare intr-o colectie oficiala a soiurilor de struguri realizata de Institutul Agronomic. Cu acea ocazie, se foloseste pentru prima data in mod oficial si denumirea de Feteasca Regala, pe langa denumirile mai bine cunoscute pe atunci de Galbena de Ardeala si Feteasca de Danes.  

Feteasca Regala este un soi foarte raspandit in Romania.

Motivul popularitatii sale este in special productivitatea. Acest soi se cultiva pe suprafete insemnate in perioada comunista datorita randamentului sau foarte bun. In acea vreme, scopul era obtinerea unei cantitati cat mai mari de struguri cu cat mai putin efort. Oferind o productie medie de circa 20 de tone pe hectar, Feteasca Regala era tipul ideal de struguri. In unele cazuri, productia poate fi si mai mare, de pana peste 25 de tone pe hectar. 

Si in prezent, Feteasca Regala continua sa fie un soi preferat de multi viticultori romani, cu toate ca in ultimii ani suprafata de podgorie ocupata de acesta pare sa fie in usoara scadere. 

Unde se cultiva Feteasca Regala

Peste tot in tara unde se poate cultiva vita de vie ai sanse sa intalnesti Feteasca Regala. Acest soi este prezent in toate zonele viticole din Romania.

Podgoriile cele mai mari de Feteasca Regala se afla in Vrancea unde avem peste 5,000 de hectare din acest soi.

• Alba este urmatorul judet, cu o suprafata de aproximativ 1,000 de hectare.
• In celelalte zone ale tarii, podgoriile de Feteasca Regala masoara mai putin de 1,000 de hectare.

Alte judete in care poti intalni aceste vite de vie sunt Mures, Cluj, Bistrita Nasaud, Satu Mare, Salaj, Iasi, Galati, Bacau, Vaslui, Valcea, Prahova, Arges, Timis sau Arad. 

Feteasca Regala ocupa la ora actuala circa 6% din suprafata intreaga de podgorie din Romania. Podgoriile de Feteasca Regala se intind in toate zonele viticole romanesti, pe o suprafata totala de ~ 12,000 de hectare. Raspandirea acestui soi a fost treptata. In urma cu aproximativ 60 de ani, Feteasca Regala ocupa o suprafata de nici macar 500 de hectare. La ora actuala, acest soi este prezent in peste 70 de centre viticole in Romania. 

Multe crame autohtone de renume cultiva si folosesc in vinificatie Feteasca Regala. Cateva exemple includ Jidvei, cel mai mare producator de Feteasca Regala, cu o podgorie de peste 700 de hectare dedicate acestui soi, Domeniile Ostrov, Domeniile Tohani, Cramele Recas sau Domeniile Panciu.

Acest soi de vita de vie nobila nu mai este azi unul cultivat exclusiv in Romania intrucat si alti producatori il folosesc pentru a obtine vinuri albe de calitate superioara. Alte tari unde soiul este prezent sunt in primul rand cele invecinate, Moldova, Ungaria si Ucraina. Feteasca Regala a ajuns insa si in locuri mai indepartate precum Germania, Cehia, Slovacia, Austria sau Rusia. 

Feteasca Regala in podgorie

Feteasca Regala are cateva trasaturi care au ajutat-o de-a lungul timpului sa reziste in diverse conditii de mediu si sa ofere o productie stabila de struguri de la an la an. Acest soi este ideal pentru clima continentala de la noi din tara intrucat suporta foarte bine variatile anuale de temperaturi. Unul dintre atuurile sale este rezistenta destul de buna la ger. Feteasca Regala poate trece cu bine peste ierni in care temperatura scade pana la - 20 °C. Pentru a proteja vita de vie, in zonele cu climat mai rece, este preferabil sa se ia masuri de precautie pentru protejarea butucilor si a coardelor prin acoperire. 

• Acest soi rezista destup de bine la mana sau la fainare.
• Nu are insa o rezistenta prea mare la putregaiul cenusiu al strugurilor.

Feteasca Regala se poate adapta cu succes la diferite tipuri de sol, are insa nevoie de suficienta apa pentru a putea da roade bogate, deci necesita irigare, in special in perioade secetoase. Pamantul ideal pentru vita de vie de Feteasca Regala este reavan si fertil. Expunerea ideala pentru aceasta vita de vie este pe directia sudica.

Vita de vie de Feteasca Regala este una de tip hermafrodit, cu alte cuvinte, soiul este autofertil. Acest tip de vita de vie este foarte productiva, pana la 85% din lastarii sai fiind fertili. 

Feteasca Regala se coace pana pe la jumatatea sau spre sfarsitul lunii septembrie, acesta fiind momentul in care se aduna in general recolta. Pana atunci, strugurii ajung de regula la maturitate completa. Soiul are o perioada de vegetatie relativ lunga care poate ajunge pana pe la 200 de zile.

Caracteristicile soiului 

Feteasca Regala are ciorchinele de dimensiune mijlocie, cu greutatea de pana la 200 de grame si culoare galben-verzuie. Forma lor este conica sau cilindrica, iar boabele sunt foarte compact asezate in ciorchini. Acestea au dimensiune mijlocie, cu un diametru ce circa 15 mm si greutate de aproximativ 1,7 grame. Boabele au un continut zemos, sunt rotunde si au pielitele subtiri si acoperite de pruina. Frunzele acestui soi sunt de marime mijlocie si culoare verde-inchisa, cu o parte scamoasa si codite scurte. 

Feteasca Regala produce struguri semi-aromati asemeni Chardonnay.

Una dintre caracteristicile cele mai importante ale acestor struguri este concentratia lor mare de zahar, ce poate depasi 200 - 220 de grame la litru. Aceasta este si o trasatura care distinge Feteasca Regala de majoritatea soiurilor albe. Mai mult decat atat, strugurii au un continut ridicat de tanini, la fel ca soiurile de struguri negrii. Nu este iesit din comun ca vinul obtinut din Feteasca Regala sa poata ajunga la un volum de alcool de 13%, mai ales daca perioada de coacere a fost una calda si strugurii s-au maturat pe deplin, acumuland un procent mare de zaharuri. 

Nivelul de acid al mustului de Feteasca Regala este si el destul de ridicat, putand ajunge pana la 7 grame la litru. 

Stiluri de vinificatie 

Faptul ca strugurii de Feteasca Regala se coc an de an pe deplin le asigura un potential foarte bun de vinificatie in diferite stiluri. Totodata, taninii aflati in pielita strugurilor fac ca acest vin sa aiba anumite calitati pe care nu le poti intalni in majoritatea vinurilor produse din alte soiuri albe. De exemplu, aceste vinuri au o capacitatea de invechire foarte buna. 

In functie de intentia vinificatorului, vinurile de Feteasca Regala pot avea un corp plin sau mediu. In cazul primelor, acestea trebuie sa petreaca timp la maturat in butoaie. In acest fel, odata cu trecerea timpului isi sporesc aromele si devin mai elegante si complexe. Vinurile cu corp mediu, in schimb, sunt in general realizate si pastrate in cuve de otel inoxidabil. 

Feteasca Regala este si unul dintre soiurile de struguri albi care se pot folosi cu succes pentru vinurile spumante. Vinificat in acest fel, soiul ofera calitati aparte. Spumantele care contin Feteasca Regala sunt in general elegante, cu un profil aromatic si un gust remarcabil. 

In ceea ce priveste gustul si parfumul vinului Feteasca Regala, acesta prezinta atat note de fructe, cat si florale.

• Din arealul florilor, vinul preia note elegante de trandafirii, dar si note rustice de flori de camp.
• In profilul aromatic al vinului se intalnesc si note de fructe samburoase precum caisele, merele verzi, fructe uscate, fructe tropicale sau migdale.

 

Vinurile Feteasca Regala invechite in butoaie isi schimba si amplifica profilul aromatic adaugand notele specifice acestui tip de maturare.

Profilul aromatic al Fetestii Regale e dominat de note de fructe, ceea ce face din el un vin placut la gust si potrivit pentru orice ocazie

Feteasca Regala este un vin proaspat, echilibrat si armonios. Datorita aciditatii sale ridicate care ajunge in general pe la 5-7 grame la litru, vinul este unul vivace. Taria Fetestii Regale este in general moderata, desi soiul permite si obtinerea unor vinuri cu volum mare de alcool.

Poti intalni Feteasca Regala in diverse stiluri, de la vinuri seci si demi-seci, pana la vinuri dulci, in cupaj cu alte soiuri sau pe cont propriu. Unul dintre soiurile care se utilizeaza des in combinatie cu  Feteasca Regala in vinuri dulci este Muscat Ottonel. 

Vinurile din Feteasca Regala au culoarea galben-verzuie. Daca este lasat la maturat intre 12 luni si 2 ani, culoarea se schimba si incepe sa semene cu cea a paielor de grau. 

Vinurile Feteasca Regala sunt unele dintre cele mai populare de pe piata autohtona datorita lejeritatii si prospetimii lor. Totodata, faima lor a ajuns si peste hotare unde nu de putine ori au fost apreciate de experti straini. 

Cateva vinuri Feteasca Regala de referinta din portofoliul nostru,

De la nord la sud, varietale si cupaje:

GRAMMA Splash Alb DOC Iasi

Este un vin puternic, structurat, ce releva un corp bine definit datorat echilibrului optim intre taria alcoolica, aciditate si arome de fan proaspat cosit si flori de camp.

GRAMMA Cuvee Visan Alb DOC Iasi

Un vin de o complexitate deosebita in care regasim impletindu-se armonios, onctuozitatea Fetestii Albe, mineralitatea Aligoté-ului si aroma discret florala a Fetestii Regale.

• Prezinta un usor rest de dioxid de carbon ce-i confera o usoara perlatie,
• Ofera senzatii palatine matasoase si un final imbracat in arome de pere coapte, menta si migdale caramelizate.

GRAMMA Dulce de Gramma, DOC Iasi

• Cupaj Aligote, Feteasca Alba, Feteasca Regala.
• Vinificat in stil dulce, cupajul resultat este unul suav, cu arome intense de faguri de miere si flori albe completate de o aciditate ce ii confera prospetime si un gust aparte.

LILIAC Feteasca Regala DOC Lechinta

• Aromele initiale sunt florale, combinate cu note fructate de piersica.
• Un vin bine structurat, echilibrat, cu o aciditate caracteristica climatului mai nordic din care provine.

BALLA GEZA Feteasca Regala DOC Minis Maderat

• Vinificat reductiv vinul si-a pastrat caracterele florale si de fructe primare.
• Gustul este bogat, plin, matasos, cu note minerale in postgust. 

FAUTOR Cuvee BLANCA

• 90% Albarino, 5% Feteasca Regala si 5% Pinot Grigio.
• Mai mult spaniol decat autohton, Fautor Blanca Cuvee este un vin alb exceptional care, in ciuda proportiilor, aduce impreuna calitatile aromatice ale celor 3 soiuri din cupaj.
• Floral, mineral si citric, echilibrat perfect intre prospetime si eleganta

FAUTOR AURORE Feteasca Regala

• Un vin alb sofisticat care evidentiaza frumos calitatile acestui soi.
• Pe palat este bine structurat, complex, fructuos, cu note de fructe cu miez alb si iasomie.

FAUTOR 310 ALTITUDINE Cupaj Chardonnay - Feteasca Regala

• Doua varietati care se aseamana, dar se si atrag in acest cupaj 80% Chardonnay, 20% Feteasca Regala.
• Nobil, seducator si rafinat, surprinde cu un caracter fructat - floral irezistibil.
• Note fine de floare de tei si iasomie imbogatite cu nuante pe piersici albe.
• Gust plin si complex, cu un final prelung si elegant.

Crama de Matei ODOR ALB DOC Dealu Mare

• Un cupaj interesant din Feteasca Regala si Feteasca Neagra.
• Note de fructe albe, citrice si flori de salcam, completate de o nota delicata de lemn,
• Proaspat, cu note minerale, citrice amarui si agrise.

Crama de Matei MIGALA ALB DOC Dealu Mare

• Un cupaj indraznet, din sase soiuri, care ii confera o mare complexitate.
  • Feteasca Alba, Feteasca Regala, Chardonnay, Aligote, Tamaioasa Romaneasca si Riesling Italian.
• Mineralitatea si sapiditatea subliniaza complexitatea sa intriganta, pretandu-se foarte bine invechirii.

AVINCIS Feteasca Regala DOC Dragasani

• O Feteasca Regala mestesugita in baricuri, vin corpolent, cu arome intense si cu un mare potential de invechire.
• Buchetul bogat si complex se deschide catre dulceata florilor albe si a caiselor uscate, cu o usoara nota de vanilie.
• Gust generos, rotund si bine structurat, cu arome de piersica si para condimentata.

CATLEYA Epopee Alb DOC Mehedinti CORCOVA

• O Feteasca Regala ceva mai serioasa si complexa, bine mestesugita,
• Fermentata 80% in baricuri noi de stejar romanesc, cu o ardere usoara si 20% in rezervoare de inox,
• Maturata pe drojdie timp de 8 luni, 80% din volum in baricuri si 20% in rezervoare de inox,
• Aciditatea peste medie, specifica soiului, e insotita de un atac suplu, floral, si apoi de un gust dominat de note complexe de citrice.