Pinot Blanc (sau Pinot Alb) este un soi de strugure alb versatil, fiind o mutatie genetica a soiului Pinot Noir. Desi este originar din Burgundia, Franta, a devenit celebru mai ales in Alsacia, Nordul Italiei si in Europa Centrala.

Abstract:

• Generalitati / caracteristici principale
• Scurt istoric si genealogie
• Regiuni viticole si plantatii
• Pinot Bianco in podgorie
• Pinot Blanc in pahar
• Stilurile de vinificatie
• Vinuri de referinta

 

Generalitati / caracteristici principale

• Produce vinuri cu arome subtile de mere verzi, pere, citrice si uneori note florale discrete.
• Are un corp mediu spre plin, cu o aciditate moderata.
• Este adesea descris ca fiind „rotund” sau „cremos” in gura.
• Poate fi transformat in vinuri albe seci, spumante (cum este Crémant d`Alsace) sau chiar vinuri de desert (in Austria si Canada).

 

Denumiri in functie de regiune:

• Franta (Alsacia)- se numeste Pinot Blanc si este adesea folosit in cupaje.
• Italia (in special Alto Adige si Veneto) - este cunoscut sub numele de Pinot Bianco, producand vinuri proaspete si usoare.
• In Germania si Austria poarta numele de Weissburgunder (sau Weißburgunder), unde ofera versiuni mai elegante si structurate.

 

Scurt istoric si genealogie

Istoria soiului Pinot Blanc este definita de evolutia sa ca mutatie genetica naturala si de succesul sau in regiunile viticole din nordul si centrul Europei.

Origini si mutatie genetica

Pinot Blanc este o mutatie de culoare a soiului Pinot Gris, care la randul sau provine din Pinot Noir. Aceasta familie de struguri este una dintre cele mai vechi din Europa, fiind cultivata de peste 2.000 de ani.  Din punct de vedere istoric, Pinot Blanc a aparut atunci cand o vita de Pinot Noir a suferit o modificare genetica ce a eliminat antocianinele (pigmentii rosii) din pielita boabelor, rezultand struguri de culoare alb-verzuie.

Desi familia Pinot este antica, Pinot Blanc a inceput sa fie recunoscut ca soi distinct abia in secolul al XIX-lea. In 1895 si 1896, botanisti precum Pulliat si Durand au documentat prezenta acestor mutatii de culoare in podgoriile celebre din Burgundia (Chassagne-Montrachet si Nuits-St-Georges).

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Pinot Blanc a fost adesea confundat cu Chardonnay in podgorii, deoarece ambele soiuri produc vinuri albe similare si au frunze asemanatoare.

• In timp ce a devenit rar in Burgundia sa natala, soiul a gasit un succes imens in Alsacia, unde este cultivat pe scara larga de secole. 
• In 1864 si ulterior, soiul a inceput sa fie promovat intens in regiunea Alto Adige, devenind un pilon al viticulturii locale.
• In Germania, sub numele de Weissburgunder, a castigat popularitate constant, Germania fiind astazi tara cu cele mai mari suprafete plantate cu acest soi.

O mutatie moderna: Pinot Gouges

Un eveniment istoric rar a avut loc in 1930 la faimoasa crama Domaine Henri Gouges din Burgundia. Henri Gouges a observat o ramura de Pinot Noir care producea struguri albi. Prin altoire, el a creat o varianta proprie de Pinot Blanc, cunoscuta astazi sub numele de Pinot Gouges, care este inca cultivata in Nuits-St-Georges.

Regiuni viticole si plantatiile cu Pinot Blanc

Pinot Blanc este cultivat pe arii restranse comparativ cu rudele sale (Pinot Noir sau Chardonnay), dar ocupa nise importante in regiunile cu climat temperat-racoros.

• Germania (Weissburgunder): Peste 5.800 hectare, cu o prezenta masiva in regiunile Baden, Rheinhessen si Pfalz.
• Italia (Pinot Bianco): Aproximativ 3.000 hectare, cele mai apreciate plantatii fiind in Alto Adige (Südtirol) si Friuli.
• Franta (Pinot Blanc): Aproape exclusiv in Alsacia, unde este strugurele de baza pentru spumantele Crémant d`Alsace.
• Plantatii semnificative se mai gasesc in Austria (Burgenland, Stiria), Cehia, Slovacia si Canada (Okanagan Valley)

 

In tara noastra, Pinot Blanc este considerat un soi secundar sau de „aclimatizare”, fiind prezent in special in zonele care favorizeaza vinurile albe cu aciditate buna:

• Transilvania, in podgorii precum Tarnave si Aiud, beneficiind de climatul mai racoros care ii pastreaza prospetimea.
• Dobrogea, prezent in centre viticole ca Murfatlar si Babadag, folosit in special pentru vinuri de desert si cupaje.
• Crisana si Banat, se regaseste in plantatii din zona Recas si Minis-Maderat, contribuind la diversitatea soiurilor internationale din regiune.
• Muntenia, este inclus in sortimentul unor podgorii celebre precum Dealu Mare, fiind utilizat in special pentru productia de vinuri albe seci de calitate superioara.

Pinot Bianco in podgorie

• Este un soi de vigoare medie, dar foarte productiv.
  • Rodirea este constanta, motiv pentru care este apreciat de catre viticultorii pentru randament.
• Ciorchini mici spre mijlocii, compacti (boabele sunt inghesuite), de forma cilindrica.
• Boabele sunt rotunde, mici, cu pielita subtire, de culoare verde-galbuie.
  • La maturitate deplina, pot aparea mici puncte ruginii pe partea expusa la soare.

 

Vita de vie este sensibila la gerurile de iarna si la seceta. Fiind un strugure compact cu pielita subtire, este predispus la putregaiul cenusiu in toamnele ploioase.

Gestiunea corecta a plantației de Pinot Blanc este esentiala, deoarece acest soi este productiv, dar sensibil la boli din cauza ciorchinilor foarte compacti. Aspectele cheie pentru o gestionare eficienta:

Sisteme de conducere si taiere

Cel mai utilizat este sistemul Guyot (simplu sau dublu), care permite un control bun al vigorii. Se lasa de obicei 8-10 ochi pe metru patrat pentru a echilibra productia cu calitatea.

Lucrari in verde (esentiale pentru Pinot Blanc)

Pinot Blanc are o vigoare medie spre mare. Daca solul este prea fertil, planta produce prea mult frunzis in detrimentul strugurilor, ceea ce necesita interventii riguroase in verde. De asemenea, deoarece boabele sunt foarte inghesuite in ciorchine, circulatia aerului este critica.

• Se practica desfrunziul partial,

Se elimina frunzele din zona ciorchinilor (pe partea de rasarit a randului) pentru a permite aerisirea si patrunderea luminii. Acest lucru reduce riscul de putregai.

• Si rarirea strugurilor / green harvest,

Daca incarcatura este prea mare, se elimina o parte din ciorchini inainte de coacere pentru a concentra aromele si aciditatea in cei ramasi.

Protectia fitosanitara

Pinot Blanc este „calcaiul lui Ahile” in fata bolilor fungice.

• Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Este cea mai mare amenintare din cauza ciorchinelui compact. Daca o singura boaba crapa, infectia se raspandeste rapid la tot ciorchinele.

• Fainarea si mana

Necesita tratamente preventive regulate, in special in perioadele cu umiditate ridicata si temperaturi moderate.

Momentul recoltarii

Pinot Blanc isi poate pierde rapid aciditatea daca este lasat prea mult pe butuc. Recoltarea se face de obicei cand zaharul atinge un nivel moderat (aprox. 190-210 g/l) pentru a pastra prospetimea tipica soiului.

Pentru vinurile de inalta calitate se recomanda recoltarea manuala pentru a evita spargerea boabelor si oxidarea mustului inainte de a ajunge la presa.

Alegerea portaltoiului

In functie de sol, se aleg portaltoi care sa nu stimuleze excesiv cresterea (ex. SO4 pentru soluri calcaroase sau 5BB pentru vigoare medie), asigurandu-se astfel o maturare uniforma.

Pinot Blanc in pahar, caracteristici organoleptice

Pinot Blanc este adesea numit „fratele mai discret” al Chardonnay-ului, oferind un profil echilibrat, fara extreme.

• Culoare galben-pai deschis, uneori cu reflexii verzui.
• Note delicate si proaspete la nas, cele mai frecvente fiind:
  • Fructe: mar verde, para, citrice (lamaie, grapefruit).
  • Florale: flori albe de primavara, salcam.
  • Uneori note secundare de migdale crude sau o usoara nota de fum sau paine proaspata (pentru cele sur lie).
• La palat prezinta aciditate moderata spre ridicata (mai putin agresiva decat la Riesling),
  • Corp mediu si cu o textura catifelata, aproape cremoasa.
  • Nivel de alcoolemie: 11,5 - 13,5%.

 

Evolutia in functie de stilul de vinificatie:

• Din rezervoare de inox rezulta un vin crocant, fresh, de vara, destinat consumului tanar.
• Din butoaie de stejar preia note de vanilie, unt si o structura mult mai serioasa, asemanatoare vinurilor mari de Burgundia.

 

Stilurile de vinificatie

Vinificarea soiului Pinot Blanc este un exercitiu de echilibru. Deoarece nu are aromele explozive ale unui Sauvignon Blanc sau structura impunatoare a unui Chardonnay, vinificatorul decide stilul final prin controlul temperaturii si folosirea (sau evitarea) lemnului.

Cele trei directii principale:

1. Stilul proaspat si crocant (vinificat in inox)

Acesta este cel mai comun stil, intalnit des in Italia (Pinot Bianco) si in variantele comerciale din Romania.

Ca si tehnica, fermentarea se realizeaza la temperaturi joase (12-16 °C), in tancuri de otel inoxidabil pentru a pastra aromele primare de fructe. Rezultatul este un vin usor, revigorant, cu aciditate vioaie, destinat consumului in primii 1-2 ani de la recoltare. Prezinta note de citrice, flori albe, prospetime maxima.

2. Stilul texturat si complex (Lees Aging / Sur Lie)

Specific regiunii Alsacia si catorva producatori de elita din Germania (Weissburgunder).

Dupa fermentare in inox, vinul este lasat in contact cu drojdiile fine (lie) timp de cateva luni. Se poate practica si batonnage-ul (amestecarea drojdiilor in masa de vin). Ca si consecinta, vinul capata un corp mai plin, o textura cremoasa si arome de briose, drojdie sau migdale. Caracteristice ii sunt rotunjimea, onctuozitatea si persistenta lunga in gust.

3. Stilul maturat in butoaie de stejar

O abordare mai rara, folosita de cativa producatori din Alsacia si Alto Adige pentru a crea vinuri de „garda” demne de invechire.

Fermentarea si/sau maturarea are loc in butoaie de stejar (adesea folosite, nu noi, pentru a nu acoperi fructul delicat). Se incurajeaza adesea fermentatia malolactica (transformarea acidului malic, aspru, in acid lactic, bland).
Rezulta un vin care seamana cu un Chardonnay de Burgundia, dar cu o aciditate mai discreta, cu note accentuate de vanilie, unt, nuca si o structura mult mai serioasa.

4. Vinurile spumante (create dupa metoda traditionala)

Pinot Blanc este „eroul necunoscut” al multor spumante de calitate, in special in Crémant d`Alsace.

A doua fermentare are loc in sticla, aici Pinot Blanc ofera bazelor de cupaj corpul necesar, fara a domina aromatic, lasand notele de autoliza (paine prajita) sa straluceasca.

5. Vinuri de Desert (Icewine sau cele afectate de Botrytis)

In regiuni precum Austria sau Canada, se profita de capacitatea strugurelui de a acumula zaharuri. Astfel, dupa o recoltare tarzie rezulta vinuri dulci licoroase, cu arome de miere, caise uscate si o textura densa.

Vinuri de referinta

Pentru a intelege cu adevarat potentialul Pinot Blanc, trebuie sa privesti spre regiunile unde acest soi este tratat ca o vedeta, nu doar ca un strugure de cupaj.

Iata cateva vinuri etalon la nivel mondial si cateva repere din Romania:

1. Franta (Alsacia) – eleganta si structura

In Alsacia, Pinot Blanc ofera vinuri rotunde, fiind adesea baza pentru spumantele locale.

• Domaine Weinbach: produce versiuni extrem de rafinate, cu o textura matasoasa si arome curate de livada.
• Maison Trimbach: reprezinta un stil clasic, foarte precis, cu o aciditate bine definita si un caracter mineral.
• Zind-Humbrecht: adesea etichetate ca Pinot Blanc (dar continand si Auxerrois), aceste vinuri sunt bogate, intense si reflecta perfect terroir-ul.

2. Italia (Alto Adige) – prospetime si altitudine

Aici soiul se numeste Pinot Bianco si ofera probabil cele mai vibrante si minerale interpretari din lume.

• Cantina Terlano (Vorberg): considerat de multi cel mai bun Pinot Blanc din lume.

Este maturat in butoaie mari de lemn si are o capacitate de invechire fenomenala (zeci de ani), dezvoltand note complexe de cremene si nuci.

• Cantina Tramin 

Un clasic din regiune, provine din podgorii situate la altitudini cuprinse intre 250 – 550 m, soluri argilo-calcaroase cu pietris. Ofera arome usoare de mar verde insotita de o aroma complexa de nuca si note de frunze verzi, echilibrat intre bogatia texturii si aciditatea lui stralucitoare.

• Elena Walch: vinuri de o puritate sclipitoare, cu note de mere verzi si flori de munte.

 

3. Germania (Baden, Pfalz, Mosel) – putere si finete

Sub numele de Weissburgunder, Germania produce variante foarte serioase, comparabile cu marile Chardonnay-uri.

• Dr. Heger (Baden): vinuri cu structura puternica, adesea maturate in baric, care demonstreaza latura „serioasa” a soiului.
• Ökonomierat Rebholz (Pfalz): versiuni bio-dinamice, extrem de seci, cu o mineralitate taioasa si o precizie de ceasornic.
• Villa Huesgen (Mosel): sec, aromat si armonios cu un caracter succulent, fructe pomacee coapte, alune si note discrete de mineralitate.

 

4. Austria (Stiria & Burgenland)

• Tement (Stiria): un producator de top care reuseste sa dea soiului Weissburgunder o eleganta si o vibratie aparte, specifice solurilor calcaroase.

 

In concluzie, am putea spune ca prin Pinot Blanc putem sa descoperim inca un vin de vara excelent.