Proseco sau Prosecco? DOC sau DOCG? In functie de ce alegem?

Prosecco este cel mai cunoscut vin spumant italienesc. Prosecco, nu Proseco. Daca iti plac aceste vinuri sau cauti o alternativa mai accesibila pentru sampanie, Prosecco poate fi solutia cea mai buna, iar acest ghid aprofundat te va ajuta sa faci o alegere potrivita. Citeste mai departe si descopera:

• Care sunt caracteristicile vinului Prosecco
• Ce clasificari au aceste vinuri italienesti
• Care sunt cele mai bune vinuri Prosecco
• Cum sa interpretezi eticheta unui Prosecco 

Ce diferentiaza Prosecco de alte vinuri? 

Prosecco este un vin cu denumire protejata prin legile europene. La fel ca sampania care nu poate fi produsa decat in regiunea franceza Champagne, Prosecco nu poate proveni decat din regiunile italienesti cu aceasta apelatiune situate in nordul Italiei. 

Acest vin gustos cu bule se produce prin metoda Charmat cunoscuta si sub numele de Martinotti. Aceasta implica folosirea unor cisterne speciale sub presiune pentru a doua etapa de fermentatie. In aceste vase, vinul fermenteaza mai rapid, dupa care se filtreaza si imbuteliaza. 

Glera este soiul care sta la baza vinului Prosecco. Acest soi semi-aromat care provine din provincia Trieste trebuie sa constituie cel putin 85% din compozitia vinului pentru ca producatorul sa poata folosi denumirea de Prosecco. Restul de 15% poate fi realizat din alte soiuri precum

• Bianchetta Trevigiana
• Chardonnay
• Glera Lunga
• Verdiso
• Pinot Bianco sau Pinot Grigio.

Vinurile Prosecco sunt recunoscute pentru aciditatea lor ridicata si aromele de fructe.

Prosecco este un vin plin de viata, cu arome revigorante de pere, pepene, piersica, bomboane, iasomie sau caprifoi, printre altele. Ca nivel de alcool, Prosecco este slab spre mediu. 

Prosecco se poate intalni in varianta alba sau rosé. Cel din urma se caracterizeaza printr-o nuanta delicata de roz si note specifice de fructe de padure precum capsuni, marisor, mure si un buchet dulceag cu arome de bomboane.

Daca Prosecco alb se obtine doar din struguri albi, pentru Prosecco rosé este nevoie si de struguri Pinot Nero pentru a da culoare vinului. 

Prosecco poate avea oricare grad de dulceata, de la sec pana la dulce. Astfel, poti gasi vinuri Prosecco clasificate drept Zero, Brut, Extra Brut, Dry sau Extra Dry. Mai multe despre aceste tipuri de vin, dar si despre metoda de productie Prosecco si caracteristicile sale poti descoperi in acest articol. In general, majoritatea producatorilor de Prosecco aleg stilul Brut sau Extra Dry.  

Prosecco poate fi un vin spumant sau frizzante.

Diferenta consta in presiunea din sticla, care este mult mai mare in cazul vinurilor spumante, ajungand la 4-6 bari. Aceasta presiune ridicata face ca vinul sa aiba bule mai persistente. Prosecco frizzante are bule mai mici si mai putin persistente, presiunea in sticle fiind mai redusa, intre 1 si 2,5 bari. Marea majoritate a vinurilor Prosecco se realizeaza in stil spumant, de unde izvoraste si concurenta dintre acest vin si sampania frantuzeasca. 

Care este diferenta dintre Prosecco si sampanie? 

Pentru multi, cele doua tipuri de vin sunt foarte asemanatoare sau chiar identice. Diferente exista insa si se reflecta atat in pretul, cat si in calitatile celor doua vinuri. Prosecco se obtine prin metoda Charmat, iar sampania printr-un proces mai indelungat care presupune mai multi pasi printre care doua etape de fermentatie, maturarea, remulajul, degorjarea si etapa de dozare. Soiurile de struguri care predomina in fiecare dintre cele doua vinuri difera, Glera fiind utilizat pentru Prosecco, iar Chardonnay pentru sampanie. 

In ceea ce priveste calitatile lor:

• Prosecco este apreciat pentru aromele puternice de fructe si prospetimea sa.
• Sampania, in schimb, este apreciata pentru eleganta si complexitatea notelor sale secundare asociate de regula cu painea prajta si briosele. 

Metoda de vinificatie utilizata pentru fiecare vin are tocmai scopul de a scoate in evidenta aceste caracteristici.

Prosecco este un vin vivace, fresh, creat pentru a fi consumat la tinerete cand aromele sale sunt proaspete. 

Pretul este un alt factor care diferentiaza cele doua vinuri spumante. Daca o sticla decenta de Prosecco DOC poate costa doar 5-10 euro, una de sampanie costa de vreo 3-4 ori mai mult.

Prosecco DOC vs. DOCG

Cele doua clasificari din sistemul de apelatiuni italian in care se incadreaza vinurile Prosecco sunt DOC si DOCG. DOC vine de la Denumire de Origine Controlata, standard general valabil si in sistemele de clasificare ale altor tari europene. DOCG vine de la Denumire de Origine Controlata si Garantata. 

De abia in anul 2009, clasificarea DOCG a fost introdusa pentru a desemna standardul cel mai inalt de calitate pentru vinurile Prosecco.

In acel an, ministerul agriculturii si Comitetul National pentru Vinuri Italienesti, care este responsabil pentru clasificarea vinurilor din tara, au creat oficial acest nou standard. Motivul infiintarii apelatiunii Prosecco DOCG a fost popularitatea tot mai mare de care se bucura acest vin incepand cu anii ’80. Creand o noua clasa si delimitand zona de productie, autoritatile puteau conserva mai bine calitatea acestui vin.  

In 2009, mai multe regiuni IGT din regiunile italienesti Friuli-Venezia Giulia si Veneto in care se producea vin Prosecco s-au reunit intr-o noua clasa DOC Prosecco.

Clasificarea IGT reprezinta primul nivel de calitate in vinul italienesc, peste acesta clasandu-se standardele DOC si DOCG.

Ridicand mai multe zone IGT la nivel DOC, autoritatile trebuiau sa le diferentieze cumva de zonele din Conegliano-Valdobbiadene care avusesera pana la momentul respectiv statutul DOC. Singura optiune era modificarea apelatiunii acestei zone in DOCG, status pe care vinurile produse acolo il meritau pe deplin. Asa a luat nastere clasificarea Conegliano-Valdobbiadene Prosecco DOCG. 

Si alte schimbari esentiale au avut loc o data cu reclasificarea vinurilor Prosecco din 2009 pentru a proteja acest vin. Intrucat Prosecco era produs din soiul cu nume omonim, trebuia gasita o solutie pentru a limita folosirea acestei denumiri pe alte tipuri de vin. Practic, strugurii Prosecco puteau fi cultivati oriunde. Cramele care ii foloseau puteau utiliza numele lor pe sticla chiar daca nu faceau parte din zona Prosecco DOC sau DOCG.

Ca sa se evite acest lucru, soiul nu s-a mai numit Prosecco, ci Glera, denumirea sa din dialect friulan. 

O alta schimbare menita sa intareasca traditia si renumele apelatiunii a fost includerea localitatii Prosecco in zona DOC. In mod ciudat, acest orasel din care se presupune ca provin strugurii Glera nu facea parte pana in 2009 din zona de apelatiune.

Deci, care este diferenta majora intre cele doua clasificari, DOC si DOCG?

In ambele se regasesc vinuri de calitate provenite din zone viticole de renume, insa standardul DOCG este cel rezervat vinurilor de top. Exista numai trei zone geografice in care se pot produce vinurile din aceasta clasa:

• Valdobbiadene
• Conegliano
• Asolo

Daca o crama vrea sa isi eticheteze vinul Prosecco drept DOCG, strugurii folositi in productia sa trebuie sa provina neaparat din una dintre aceste trei zone mentionate mai sus.

In ceea ce priveste clasificarea DOC, aici lucrurile sunt mult mai lejere. Aceasta clasificare acopera o arie mult mai ampla care cuprinde regiunile Veneto si Friuli-Venezia Giulia. 

Prosecco DOCG 

Afla cateva dintre aspectele esentiale care caracterizeaza zonele cu apelatiunea Prosecco DOCG si vinurile lor. 

Conegliano Valdobbiadene

La ora actuala, aceasta este zona cea mai faimoasa pentru productia de vin Prosecco. Conegliano Valdobbiadene Prosecco DOCG este apelatiunea pentru cele mai fine, elegante si scumpe vinuri Prosecco. Incepand din 2019, aceasta zona face parte din patrimoniul UNESCO.

Conegliano este zona in care a luat nastere vinul Prosecco.

Pe aceste meleaguri se produce acest tip de vin inca din secolul XVI. 

Atunci cand dam peste un vin etichetat drept Conegliano Valdobbiadene Prosecco DOCG, intrebarea naturala ar fi de unde provine efectiv vinul. Daca prin Conegliano Valdobbiadene ne referim la zona de origine controlata si garantata, Conegliano si Valdobbiadene nu sunt unul si acelasi lucru, ci doua orase diferite situate la circa 20 de kilometri unul de celalalt. Zona este situata in Veneto la ~ 80 de kilometri distanta de Venetia, intr-o regiune muntoasa. Tocmai acest factor contribuie la calitatea exceptionala a vinurilor Prosecco.  

Initial, actuala zona Conegliano Valdobbiadene DOCG a fost clasificata drept DOC in 1969, schimbandu-si denumirea in DOCG in 2009. Suprafata de podgorii a zonei este de aproape 10,000 de hectare. In ceea ce priveste productia, circa 778,000 hl de vin de Conegliano Valdobbiadene se produc in fiecare an. Circa 49% din productia de vinuri din regiune se vinde pe piata de export. 

Producatorii din aceasta zona DOCG folosesc diverse denumiri pentru a delimita clar apartenenta lor la clasa de Prosecco superioara din care fac parte, dar si la orasul de unde provin. Astfel, cei care produc Prosecco in Valdobbiadene pot renunta la denumirea de Conegliano. Prin urmare, singura referinta geografica de pe eticheta poate fi Valdobbiadene. In mod similar, cei din Conegliano pot renunta la numele Valdobbiadene pentru a sublinia doar apartenenta la zona Conegliano. 

Exista insa si zone mai mici DOCG in interiorul zonei mai largi Conegliano Valdobbiadene DOCG.

Una dintre acestea este Cartizze. Vinurile Prosecco din aceasta zona vor fi Etichetate drept Superiore di Cartizze, iar despre termenul Superiore vom vorbi spre final. Rive este o alta denumire utilizata in zona. Aceasta cuprinde 12 comune, iar vinurile produse in una din ele pot purta pe eticheta denumirea Rive. 

Asolo Prosecco DOCG

Asolo este zona DOCG numita initial Colli Asolani Prosecco ce si-a schimbat in 2014 denumirea in Asolo Prosecco DOCG. Zona cu aceasta apelatiune se afla in provincia Treviso, intre Nervesa della Battaglia la est si Fonte la vest. Intreaga zona este una deluroasa si se intinde la poalele muntilor Dolomiti, pe dealurile Montello si Colli Asolani. Vitele de vie din aceasta zona sunt plantate la inaltime, pe coline, la altitudini variabile intre 100 si 450 de metri. 

Apelatiunea Asolo Prosecco DOCG include trei tipuri de vinuri:

• Asolo Prosecco DOCG,
• Asolo Prosecco DOCG Spumante Superiore
• si Asolo Prosecco DOCG frizzante.

La fel ca in celelalte zone Prosecco DOCG, vinul din Asolo trebuie realizat cu un minim de 85% struguri Glera. Celelalte soiuri utilizate sunt Bianchetta Trevigiana, Perera, Verdiso si Glera Lunga. 

Vinurile Prosecco din aceasta zona se caracterizeaza prin parfumul delicat cu note de fructe sau flori, arome vegetale, de fructe citrice, miere, mere, flori albe, dar si eleganta si lejeritate. 

Reguli de productie Prosecco DOCG

Pe langa regula stricta a apartenentei geografice, exista multe altele pe care producatorii de vin din zona Prosecco DOCG trebuie sa le respecte. Acestea sunt doar cateva dintre ele 

• Vinurile care trebuie sa stea un timp pe drojdii, sau „sui lieviti” pot fi create doar din struguri obtinuti la o singura recolta si lasate apoi la fermentat in sticle intre 1 martie si 30 iunie.
• Vinurile care poarta pe eticheta denumirea Rive, Cartizze sau Sui Lieviti trebuie realizate din struguri recoltati manual.
• Strugurii Pinot Nero, Pinot Bianco, Pinot Grigio si Chardonnay utilizati in productia de Prosecco trebuie sa provina din anumite zone din regiunea DOCG.
• Nivelul de alcool minim pentru vinurile Spumante Superiore este de 11%, pentru Bianco de 10,5%, iar pentru vinurile Rive si Superiore di Cartizze, 11.5%.
• Perioada de maturare pentru vinurile Sui Lieviti este de minim 2 luni, iar pentru vinurile Cartizze, de minim 6 luni. 

Prosecco DOC

Vinurile din aceasta clasificare pot proveni din diverse zone din regiunile Veneto sau Friuli-Venezia Giulia, cunoscuta pur si simplu drept Friuli, din nordul Italiei. Aria geografica in care se poate produce Prosecco DOC este una foarte extinsa care cuprinde mai multe provincii din cele doua regiuni. In Friuli, provinciile unde se poate produce Prosecco sunt: 

• Trieste
• Udine
• Pordenone
• Gorizia

In Veneto, Prosecco se poate produce in urmatoarele provincii 

• Venezia
• Treviso
• Padova
• Vicenza
• Belluno

Apelatiunea Prosecco DOC cuprinde numeroase forme de relief si conditii de microclima, motiv pentru care vinurile de aici sunt foarte diferite. Unele provin de la malul marii Adriatice, in timp ce altele sunt influentate de relieful muntos sau de raurile Tagliamenti si Piave si solul cu aluviuni din zonele pe care le strabat. Cele mai faimoase provincii pentru productia de Prosecco din cele doua regiuni DOC sunt Treviso si Trieste

Prosecco Treviso DOC

Provincia Treviso beneficiaza de un relief deluros si muntos. Strugurii de aici au o aciditate ridicata si arome complexe care se reflecta in vinurile Prosecco. Datorita dificultatii in a cultiva vite de vie pe culmi muntoase, si pretul acestor vinuri este mai mare. Variantele premium de Prosecco DOCG, Asolo si Conegliano-Valdobbiadene, se produc tot in aceasta zona. 

Prosecco Trieste DOC 

Clima mai racoroasa din provincia Trieste, vantul Bora specific zonei si continutul ridict de calcar si fier favorizeaza cultivarea strugurilor pentru vinuri albe. Prosecco este doar unul dintre vinurile albe de calitatea superioara din aceasta provincie. 

Pe langa Glera, alte soiuri utilizate in productia vinurilor Prosecco DOC sunt Pinot Grigio, Pinot Bianco, Perera, Chardonnay si Bianchetta Trevigiana. Suprafata totala de podgorie a apelatiunii Prosecco DOC este de circa 31,000 de hectare. Anual, productia de Prosecco DOC este de aproximativ 4,790,000 hl. Peste 80% din acest vin este vandut in afara tarii. 

Cateva dintre regulile de baza pentru productia vinurilor Prosecco DOC sunt:

• Fermentarea vinurilor frizzante trebuie realizata in cisterne sub presiune.
• Nivelul minim de alcool pentru vinurile Bianco trebuie sa fie 10.5%, iar pentru vinurile spumante si spumante rosé, minim 11%.
• Nivelul de zahar poate varia de la zero (brut nature), pana la demisec si extra sec.
• Pentru vinurile spumante rosé, perioada minima de fermentatie trebuie sa fie de 60 de zile. 

DOCG vs. DOC – Ce sa alegi?

Daca iti plac vinurile Prosecco, ambele clasificari merita incercate pentru ca fiecare include vinuri de calitate. Ca sa intelegi in ce consta diferenta dintre cele doua, poti porni de la pret. Deoarece vinurile DOCG Prosecco sunt considerate ca fiind standardul suprem pentru acest stil de vinificatie, ele si costa mai mult. Vinurile

Prosecco DOCG sunt laudate pentru profilul lor aromatic deosebit. Datorita inaltimii la care cresc strugurii pe versanti, fructele au o cantitate mai mare de acizi, ceea ce ii ajuta sa dobandeasca arome mai puternice. Diversitatea geologica si climatica din aceasta regiune contribuie si ele la complexitatea si bogatia acestor vinuri. Printre aromele cel mai des intalnite in aceste vinuri DOCG vei intalni pere verzi, mere, flori albe, mousse sau fructe samburoase. Aciditatea crocanta a acestor vinuri este un alt atribut prin care se diferentiaza. 

Care sunt considerate cele mai bune vinuri Prosecco? 

In ordinea calitatii lor, acestea sunt considerate cele mai bune vinuri de tip Prosecco

1. Superiore di Cartizze DOCG

Acesta este considerat vinul Prosecco de cea mai inalta calitate. Valea Cartizze are un perimetru restrans de 1,5 pe 1,5 km. Aceasta este singura sub-zona cu apelatiune din Conegliano-Valdobbiadene Prosecco DOCG. Strugurii de pe dealurile din Cartizze nu pot fi recoltati decat manual. Vinul Prosecco produs aici este unul foarte concentrat care are arome complexe de mere galbene, pere coapte, migdale, grapefruit, iasomie si caprifoi. 

2. Superiore Rive DOCG

Prin termenul Rive se face referinta la vitele de vie plasate pe pante abrupte in zona DOCG. Denumirea cuprinde 43 de podgorii cu statusul "cru" din interiorul zonei Conegliano Valdobbiadene. Fiecare podgorie Rive are caracteristicile sale, iar termenul este plasat pe sticle la finalul apelatiunii. 

3. Conegliano Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG

Conegliano Valdobbiadene este zona in care a luat nastere vinul Posecco in jurul anului 1896 cand Antonio Capernè a inventat metoda pentru fabricarea acestui vin, dupa care a vandut primul Prosecco. Zona Conegliano Valdobbiadene este una restransa, situata la sud de Alpii Dolomiti. Zona are un microclimat unic, cu multa lumina, dar si vant racoros si temperaturi moderate.  

Vitele de vie din Conegliano sunt in general plantate la altitudini mari, de 200 - 500 m si sunt influentate de curentii calzi dinspre marea Adriatica. Vinurile de aici au o aciditate intensa, note de flori albe si mere verzi, precum si piersici, pere, pepene si flori galbene. 

4. Asolo Prosecco DOCG

Strugurii din zona Asolo sunt protejati de muntii inconjuratori. Acest lucru ii apara de vanturile din nord. Clima din Asolo este mai blanda decat in alte zone DOC si DOCG. Prin urmare, strugurii se coc bine si dezvolta arome bogate de mere, piersici coapte, pepene, banane, vanilie sau narcise. 

Cum sa interpretezi eticheta unui vin Prosecco? 

Eticheta unui vin de calitatea italienesc necesita de regula ceva cunostinte pentru a fi descifrata. Cu vinurile Prosecco, lucrurile nu devin mai usoare, dimpotriva. Daca am facut deja distinctia intre cele doua clase mari de Prosecco, DOCG si DOC, la ce alte denumiri ar trebui sa fii atent cand cumperi un astfel de vin? Iata cateva sugestii:

Prosecco

Oricat de ciudata ar parea, vinurile DOCG din aceasta clasa nu au neaparat denumirea Prosecco pe eticheta. Astfel, daca gasesti un vin produs in Conegliano- Valdobbiadene din cel putin 85% struguri glera, ai de a face cu un Prosecco chiar daca nu ti se spune acest lucru in mod explicit. 

Superiore

Superiore este o alta denumire importanta care acompaniaza vinurile Prosecco DOCG. Toate vinurile spumante din regiunea viticola Conegliano Valdobbiadene, adica marea majoritatea a acestor vinuri, au dreptul sa poarte acest nume pe eticheta, tocmai pentru a desemna nivelul lor de calitatea superioara. Vinurile din Conegliano Valdobbiadene care nu sunt clasificate drept Superiore sunt cele vinificate in stil normal sau frizzante. Cu toate acestea, la fel ca si cuvantul Prosecco, termenul Superiore poate fi sau nu prezent pe eticheta, fiind facultativ. 

Millesimato 

Prin aceasta denumire prezenta deseori pe sticlele de Prosecco se face referinta la struguri. Acestia trebuie sa fi fost recoltati in acelasi an pentru ca vinul sa fie numit Millesimato, un aspect important avand in vedere ca multe vinuri spumante sunt realizate prin cupaj cu editiile din anii precedenti. 

Dry, Brut, Zero, Extra Dry

Toate aceste cuvinte fac referinta la gustul vinului.

• Daca vrei un Prosecco mai dulce, desi pare contraintuitiv, ar trebui sa cauti cuvantul Dry pe eticheta.
• Daca vrei in schimb unul mai sec, uita-te dupa sticlele de Prosecco Brut,
• Iar daca vrei ceva foarte sec, cu un continut de zahar sub 5 grame pe litru, trebuie sa optezi pentru un Prosecco Extra Brut sau Zero.