Regiunea Champagne si de ce sunt Spumantele Sale atat de Renumite

Ca iubitor de vinuri, ai gustat probabil diverse tipuri de spumante pana acum. Aceasta bautura selecta se preteaza la orice tip de eveniment. De multe ori insa ceea ce consumam la zile de nastere sau la revelion nu este decat un vin spumant. Sampanie este in realitate doar vinul spumant produs in zona Champagne din Franta despre care vom vorbi in acest articol. Alaturi de Bordeaux si Burgundia, Champagne este una dintre cele mai importante regiuni viticole din Franta. Descopera caracteristicile acestei regiuni si a vinului produs aici. Iti vom oferi mai multe detalii despre:

Abstract:

  1. Regiunea Champagne si istoria vinului de aici 
  2. Tipologia si clasificarea vinurilor din Champagne
  3. Interpretarea etichetei unei sampanii veritabile

Regiunea Champagne si caracteristicile sale

Champagne este regiunea viticola cea mai nordica a Frantei, la circa 150 km de Paris. Aici exista peste 300 de sate viticole impartite in 5 departamente:

  1. Marne (cu peste 60% din podgoriile din Champagne)
  2. Aube (23% din podgorii) 
  3. Aisne (10% din podgorii) 
  4. Haute-Marne 
  5. Seine-et-Marne

In total, sunt peste 280.000 de parcele ocupate de podgorii in regiune. Acestea se intind pe aproximativ 34.000 de hectare de teren. 

Exista 5 sub-regiuni viticole majore in Champagne:

  1. Montagne de Reims
  2. Valée de la Marne 
  3. Côte des Blancs
  4. Côte des Sézanne
  5. Côte des Bar 

Primele 4 sub-regiuni se afla in nord, in apropiere de orasele Reims si Épernay, in timp ce Côte des Bar este situata in sudul regiunii, in apropiere de Aube. Din cele peste 300 de crame, majoritatea nu folosesc doar struguri din propria podgorie, ci din mai multe sate din regiune. Din totalul de sticle de vin produse anual in Champagne, in medie peste 30 de milioane de butelii, aproximativ 50% raman in Franta, iar restul sunt exportate in toata lumea.

Printre cei mai mari consumatori de sampanie la nivel mondial avem: Marea Britanie, SUA, Germania, Belgia, Australia, Italia, Elvetia, Spania, Suedia. 

La nivel mondial, sampania / spumantul produs in Champagne reprezinta circa 8% din productia totala de vinuri spumante. 

Pozitia regiunii influenteaza clima sa care, la randul sau, influenteaza soiul de struguri si vinul produs aici. Climatul continental, mai rece din Champagne, zona situata la distanta de coasta mediteraneeana, favorizeaza cresterea strugurilor albi. Astfel, era de asteptat ca in timp regiunea sa exceleze la capitolul vinuri albe. 

Istoric vorbind, Champagne are o traditie enologica seculara. Aici s-a cultivat vita de vie si s-a produs vin inca de pe vremea cand romanii ocupau teritoriul actualei Frante. Exista dovezi scrise care atesta ca acestia cultivau cu succes vita de vie pentru productia de vin inca din sec. X. Apropo de romani, interesant este faptul ca insusi numele regiunii deriva din denumirea unei provincii italienesti, Campagna. Motivul pentru care romanii au decis ca teritoriul pe care l-au ocupat sa se numeasca tot Champagne (cu o usoară modificare grafica si fonetica survenita in timp) este asemanarea dintre cele doua regiuni. Aparent, in afara de climatul fundamental diferit, Campagna si Champagne erau foarte asemanatoare. 

Cu toate acestea, la nivel vinicol, Champagne nu s-a inspirat din vinurile din Campagna, Italia, ci a preluat traditia enologica a zonei invecinate, Burgundia. In secolul XIV, Burgundia era deja un nume recunoscut pe intregul continent pentru vinurile sale de calitate. Viticultorii din Champagne nu doreau doar sa ii egaleze pe cei din Burgundia, ci si sa ii intreaca. Astfel, au ajuns sa cultive si sa seteze standarde inalte de calitate pentru soiuri de struguri similare, printre care Chardonnay

Datorita climatului mai rece, producatorii au inteles insa rapid ca nu pot excela in productia de vinuri rosii sau albe de care se mandreau burgunzii, si anume, vinuri linistite, bazate in general pe struguri Pinot si Chardonnay. Din acelasi tip de struguri, ei au realizat, in timp, ca pot produce in schimb vinuri spumante exceptionale. 

Cum a luat nastere sampania? 

Procesul prin care francezii din Champagne au descoperit si imbunatatit productia sampaniei a fost unul indelungat. Mare parte din acesta a fost chiar accidental. Dupa cum spuneam mai devreme, acesti producatori doreau de fapt sa ii imite pe cei din Burgundia, iar acolo vinul spumant nu era la moda.

Acest stil de vinificare a luat nastere in Champagne din cauza conditiilor de fermentare si depozitare a strugurilor marcate de temperaturile mai scszute ale regiunii. 

In timpul sezonului rece, drojdiile din vinuri deveneau deseori latente inainte ca vinul sa devina sec / se fermenteze in totalitate. Unele dintre vinuri ajungeau astfel sa fie imbuteliate continand zaharuri reziduale. Problema era ca indata ce primavara incepea si temperaturile cresteau, acele drojdii latente deveneau din nou active. Prin urmare, zaharul din vinuri incepea din nou sa fermenteze si nu de putine ori, sticlele sigilate explodau efectiv in pivnite. Daca producatorul era norocos, acest lucru nu se intampla, insa vinul era plin de bule / CO2. Desi noi apreciem aceasta caracteristica in vinurile „frizzante” din ziua de azi, oamenii din trecut nu simteau la fel.  

Exceptie au fost britanicii. Acestia au descoperit vinurile spumante undeva in jurul anului 1600 si erau fascinati de ele. Ei chiar au contribuit la modelarea retetei dupa care se va produce mai tarziu spumantul. Britanicii nu produceau aceste vinuri spumante la ei in tara, ci le aduceau din alte tari, printre care si Franta. Realizand ca vinurile pe care francezii le considerau un fiasco se bucura de succes in randul autohtonilor, negustorii britanici au profitat. Ei cumparau la pret redus cantitati mari de vin spumant din tari precum Franta, apoi il prelucrau, imbuteliau si vindeau la ei in tara. Vazand ca acele bule starneau practic apetitul consumatorilor, ei s-au gandit sa le multiplice. Astfel, adaugau zahar si melasa si lasau vinul sa mai fermenteze inainte sa il imbutelieze. Rezultatul era si mai multe bule. 

In 1662, omul de stiinta englez, Cristopher Merret, a studiat si inregistrat in scris acest proces. El a facut astfel legatura dintre bule si zaharul rezidual din vin, si a vorbit despre tehnica acestui stil de vinificare. Intre timp si francezii au inceput sa nu mai denigreze vinul spumant si sa analizeze potentialul acestuia. Vinul alb spumant incepea, totodata, sa fie apreciat si in alte parti ale lumii, precum Rusia, puternic francofona in aceea perioada istorica. 

Care a fost urmatorul pas important in evolutia sampaniei?

Raspunsul este Dom Pérignon.

Nu vorbim inca despre faimoasa bautura, ci despre un calugar benedictin, Dom Pierre Pérignon (1638 – 1715). Acesta se afla intr-o manastire foarte veche din regiunea Champagne cand a inceput sa dezvolte un interes care va contribui la imbunatatirea retetei sampaniei. Calugarii erau producatori recunoscuti de vin in perioada respectiva. Acestia experimentau diverse retete si stiluri, jucand un rol important si in realizarea clasificarilor vinurilor frantuzesti. 

Dom Pierre Pérignon, desi este de multe ori considerat intemeietorul retetei sampaniei, nu este cel care a pus bazele acesteia. Retinem ca primii pasi in descoperirea sampaniei au fost de fapt trasati de Cristopher Merret. Cu toate acestea, Dom Pierre Pérignon a contribuit la imbunatatirea stilului prin mai multe aspecte.

Unul dintre ele a fost selectia strugurilor.

El a decis ca nu este permis ca la productia vinului sa fie folositi struguri care nu erau perfecti. Totodata, el a substituit procesul de presare folosit cu presarea prin calcare. Astfel, se eliminau compusii care ramaneau in vin datorita pielii strugurilor si a semintelor. Totodata, el a ajuns la certitudinea ca strugurii albi Chardonnay erau mai predispusi sa duca la crearea unor vinuri cu bule decat cei negri – Pinot Noir. Cu toate acestea, calugarul nu cauta efectiv metode de a perfectiona sampania. Sarcina sa era, dimpotriva, aceea de a elimina bulele din vinul produs la manastirea sa

Urmatorul personaj care a influentat evolutia sampaniei a fost Barbe-Nicole Ponsardin-Clicquot (1777-1866). Aceasta s-a casatorit cu un producator de sampanie, François Clicquot. Dupa moartea sotului sau, Barbe-Nicole a preluat afacerea acestuia si a inceput sa dezvolte si sa imbunatateasca toate aspectele acesteia. Unul dintre cele mai mari merite ale sale a fost abilitatea de a promova sampania produsa la propria crama. Barbe-Nicole a fost prima producatoare de vin care, pentru a atrage atentia clientilor, a insistat pe legatura dintre sampanie si un stil de viata elegant. Ea a contribuit la crearea brandului si a reputatiei sampaniei. 

O alta contributie importanta a ei este felul in care a depozitat sampania, prin plasarea acesteia pe un suport vertical, cu gatul sticlei fixat in peretele suportului, si corpul in afara acestuia, in pozitie orizontala. De pe aceste suporturi, sticlele puteau fi scoase cu mare usurinta si umplute cu vin de rezerva si putin zahar extra pentru a doua faza de fermentare, proces care purta denumirea de „dosage” sau dozare. 

Inainte de 1840, nu exista un standard strict legat de dozare. In unele tari precum Rusia se folosea mai mult zahar pentru a obtine o sampanie mai dulce. Altele, precum Anglia, preferau vinul spumant mai putin dulce. Pana in jurul anului 1840, toate sampaniile erau dulci deoarece nimeni nu calcula exact cantitatea de zahar adaugata si nu se baza pe o reteta anume. Producatorii preferau sa adauge mai mult zahar pentru a se asigura ca vinul va avea suficiente bule. 

In jurul anului 1830, un chimist francezJean-Baptiste François, a ajuns la o tehnica ideala pentru a fermenta un vin spumant care sa ramana complet sec. Aceasta descoperire a fost ultimul pas care a condus la reteta dupa care a inceput sa se prepare sampania pe care o cunoastem astazi. Datorita formulei sale, adoptate ulterior de toti producatorii, s-a putut realiza un vin spumant sec de calitate care putea fi ulterior indulcit sau putea sa ramana sec. 

In 1848, Perrier Jouët a lansat pe piata un vin spumant neindulcit. Desi acest vin a intampinat o oarecare reticenta la inceput, stilul sau, denumit ulterior ca fiind brut, a inceput incetul cu incetul sa prinda teren. Astfel, tot mai multi producatori s-au orientat spre crearea unei sampanii seci. 

Soiurile de struguri cultivate in regiunea Champagne

La fel ca si in celelalte regiuni viticole majore din Franta, standardul AOC (Appellation d`origine contrôlée) este cel care reglementeaza vinurile din Champagne. Acest standard dicteaza soiurile de struguri care pot fi utilizate in productia vinului. Cele trei soiuri de struguri tipice regiunii sunt:

  1. Chardonnay
  2. Pinot Noir
  3. Pinot Meunier 

Exista si cateva soiuri secundare cultivate si utilizate in vinurile din Champagne, acestea reprezinta doar aproximativ 1% din suprafata totala de podgorie din Champagne: Pinot Gris, Pinot Blanc, Petit Meslier, Arbane.

Putin stiu ca si aceste soiuri sunt permise in productia sampaniei, desi acestea sunt folosite mai rar. Un exemplu faimos de producator care nu se sfieste sa utilizeze si aceste soiuri mai neconventionale este Le Nombre D’Or. Acest stil nu doar foloseste soiurile secundare, ci le si scoate in evidenta ca fiind soiul  predominant, de exemplu, in cazul strugurilor Pinot Gris sau Petit Meslier care reprezinta ingredientele principale.

Pinot Noir
Chardonnay
Pinot Meunier
 

Ca preponderenta, cele trei soiuri majore de struguri se impart astfel:

Strugurii Pinot Noir – 38%  din podgorii 

Strugurii Chardonnay – 30% 

Strugurii Pinot Meunier – 32% 

Strugurii Chardonnay se cultiva in special in urmatoarele sub regiuni:

  • Montagne de Reims
  • Côte des Sézanne
  • Côte des Blancs

 

Strugurii Pinot Noir se regasesc in Montagne de Reims si Côte des Bar, dar si în Valée de la Marne. Tot in Valée de la Marne intalnim si struguri Pinot Meunier

Majoritatea spumantelor se bazeaza pe Chardonnay sau cele doua tipuri de struguri negrii. O mare parte din contine un mix intre doua dintre aceste trei soiuri.

Daca o sampanie este realizata doar din Pinot Noir, Pinot Meunier sau un cupaj dintre cele doua, se va numi „blanc de noir”.

Chiar daca acest spumant se produce din struguri negri, ea va fi transformata in procesul de vinificatie in vin alb.

In schimb, sampania clasica realizata doar din struguri albi se numeste „blanc de blancs”.

Spumantul roze implica o cantitate redusa de vin rosu amestecat cu cel alb in etapa de dozare. 

Tipuri de sampanii in functie de soiurile struguri utilizati

Tipologia si clasificarea vinurilor din Champagne

Unul dintre standardele de clasificare specifice acestei regiuni se numeste Échelle de crus. Prin acesta, se clasifica satele viticole pe o scala numerica de-a lungul careia acestea pot acumula un punctaj diferit, de la 80 la 100. Astfel, aceasta clasificare difera de cea din Bordeaux care clasifica cramele, dar si de cea din Burgundia care se concentreaza pe podgorii

Conform clasificarii Échelle de crus, punctajul este acordat satelor astfel:

  • Vinurile Grand Cru: 100 de puncte
  • Vinurile Premier Cru: 90-99 de puncte
  • Vinurile generice: 80-90 de puncte 

Satele care fac parte din ultima categorie nu au practic un standard de clasificare.

Daca o sampanie este realizata din struguri care provin exclusiv din sate Grand Cru si Premier Cru, poate folosi aceste denumiri pe eticheta.

Acest lucru este insa relativ rar avand in vedere ca majoritatea sampaniilor presupun un amestec de mai multe tipuri de struguri proveniti din sate diferite din mai multe regiuni sau sub-regiuni din Champagne. 

Acest sistem de clasificare a pornit de la o nevoie a satelor de a seta preturi mai inalte pentru vinurile lor in baza reputatiei strugurilor de inalta calitate. La ora actuala, avem 17 sate Grand Cru si 44 de sate Premier Cru in Champagne. 

Ce inseamna Vintage, Non-Vintage (NV / Sans année)?

Majoritatea spumantelor din Champagne nu sunt vinuri vechi sau „vintage”. Sampania este produsa anual din recolta anului respectiv, iar in procesul de productie se amesteca si vinuri din anii precedenti, asa-zisele vinuri de rezerva

Multe crame care realizeaza sampanii vintage sunt obligate sa pastreze o proportie din acestea pentru productia de vinuri din anii urmatori. Astfel, anumite spumante non-vintage sunt de fapt realizate cu vinuri mai vechi.

Practica de a conserva aceste vinuri vechi pentru editiile din anii ulteriori se datoreaza factorilor climatici.

Din cauza conditiilor meteo la limita nordica, productia de struguri este uneori afectata de ingheturi de primavara sau toamna. Astfel, viticultorii recolteaza mai putin sau au parte de struguri de calitate mai redusa in anumiti ani. Amestecarea vinului din acei ani cu vinurile vintage de calitate superioara din anii trecuti permite producatorilor sa mentina un stil si un standard ridicat pentru care sunt recunoscuti si apreciati. 

De obicei, vinurile promovate cu statusul de vintage sunt doar acelea din ani foarte buni de productie in care vremea mai calduroasa a favorizat coacerea strugurilor.

In ultimii ani, aceste vinuri sunt mai comune datorita conditiilor climatice schimbatoare si a temperaturilor in continua crestere. 

Stilul spumantului - sampanie dulce sau sec?

Sampania poate avea grade diferite de „dulcime”, de la sec psna la foarte dulce. Acestea depind evident de cantitatea de zahar pe care sticla de vin o contine in funcție de volumul sau. Astfel, sampaniile se pot clasifica in mai multe tipuri  - stil, gust, cantitatea de zahar per volum.

  • Brut Nature - Extrem de sec: <3 g./l. (.3%)
  • Extra brut - Foarte sec: <6 g./l. (.6%)
  • Brut Sec <12 g./l. : (1.2%)
  • Extra sec - sec moderat: 12 - 17 g./l. (1.2 - 1.7%)
  • Sec - dulce moderat: 17 - 32 g./l. (1.7 – 3.2%)
  • Demisec - dulce: 32 - 50 g./l. (3.2% - 5%)
  • Doux - foarte dulce: >50 g./l. (5%)

 

Tipuri de Champgne in functie de nivelul de zahar

Gusturile diferitelor sampanii, asa cum sunt denumite in franceza, nu coincid cu ceea ce numim in mod normal vin sec sau demisec in baza etichetarii vinurilor din supermarket. 

La ora actuala, sampaniile „doux”, foarte dulci, sunt din ce in ce mai rar intalnite. Tendinta producatorilor este sa se concentreze pe tipurile de sampanie mai seci. Cea mai dulce sampanie pe care o poti gasi cu usurinta in magazine va fi cea demiseaca. 

Cele mai comune sampanii sunt cele in stil brut.

Sampaniile cele mai seci, in stil brut natur, sunt destul de rare. Daca degusti o astfel de sampanie, vei vedea ce inseamna gustul pur, nealterat al bauturii. Acestea nu contin aproape deloc zahar, iar aciditatea lor este evidenta. 

Cu toate ca exista un standard european pentru cantitatea de zahar pe care producatorii o pot adauga pentru a se incadra intr-un anume stil de sampanie, exista si o marja de +/- .3,7% care permite producatorilor sa varieze gustul sampaniei. 

Cum sa interpretezi eticheta unei sticle de sampanie? 

Pe eticheta unei sticle de sampanie vei putea gasi, in primul rand, denumirea acestei bauturi complexe si selecte, „champagne”. Reamintim ca toate celelalte vinuri care se aseamana cu sampania nu sunt produse in regiunea Champagne din Franta, si se denumesc in general: vinuri spumante, frizante, vin petiant ...

Pe langa aceasta denumire, mai poti gasi diverse alte inscriptii si sigle care denota standardul de calitate al bauturii.

Initialele RM (Récoltant-Manipulant)

Indica faptul ca strugurii au fost culesi manual din podgoria producatorului. Aceste vinuri se deosebesc de cele etichetate drept NM (Négociant-Manipulant) pentru care strugurii au fost recoltati de catre viticultori terti si vanduti cramei. Vinurile RM sunt considerate mai bune deoarece strugurii lor reflecta caracteristicile locului de unde provine vinul, ceea ce francezii numesc „terroir”. 

CM (Coopérative de manipulation)

Este o alta sigla comuna pe sticla sampaniilor si indica faptul ca strugurii provin de la o cooperativa de agricultori. 

MA (Marque auxiliaire)

Iti va indica faptul ca numele vinului nu este legat de produs sau de producator, ci de un brand anume. De exemplu, poate fi vorba despre vinurile care reprezinta marca unui supermarket. 

In ceea ce priveste denumirea sau standardul de calitatea al sampaniei, exista o singura denumire de origine controlata pentru sampanie, si anume, Champagne AOC (Appellation d`origine contrôlée). Aceasta clasificare este valabila exclusiv pentru vinurile spumante din Champagne. 

Mai exista doua posibilitati de clasificare AOC pentru vinurile produse in Champagne:

  1. Rosé de Riceys AOC – standard utilizat pentru vinurile roze realizate din struguri Pinot Noir.
  2. Coteaux Champenois AOC – standard utilizat pentru vinuri non-spumante, non-vintage. 

Nu exista nici o clasificare IGP (Indication Géographique Protégée) pentru vinurile din Champagne. Astfel, un vin din aceasta regiune fie indeplineste cele mai inalte standarde de calitate pentru a fi un AOC, fie este clasificat la modul generic drept vin de masa.  

Tot pe sticla sampaniei vei gasi regiunea sau locul de unde aceasta provine, de exemplu, Reims, Épernay, etc. O alta inscriptie obligatorie de pe eticheta face referire la gustul bauturii. Astfel, poti afla usor daca ai de-a face cu un spumant brut (sec) sau dulce. 

Tot de pe eticheta poti afla din ce soiuri de struguri a fost produsa sampania si daca s-au folosit exclusiv struguri albi (blanc de blancs) sau un mix de struguri albi si negri (blanc de noirs). 

S-ar putea ca pe o sticla de vin din California vezi denumirea „champagne”. Acel vin nu are nicio legatura cu sampania din Franta. Vinurile americane produse inainte de 2006 au anumite denumiri care fac referinta la vinuri cunoscute din Europa, precum „chianti” sau „champagne”. Ele nu sunt insa produse conform retetelor acelor vinuri si, desigur, strugurii nu provin din Europa. 

“Remember gentlemen, it’s not just France we are fighting for, it’s Champagne!” – Winston Churchill.

Articole similare

COSUL MEU
Continua cumparaturile