Regiunea viticola Villány este cea mai sudica regiune viticola a Ungariei, este inconjurata de Muntii Villány, de pe varfurile caruia, din podgoriile mai inalte, se vede Croatia la orizont.
Asezarile din regiunea viticola sunt impartite in doua raioane:
Clima este moderat continentala cu influente mediteraneene.
Conditiile de microclimat si sol de pe versantii sudici ai muntilor ofera conditii deosebit de favorabile pentru cultivarea vitei de vie, capabila sa produca aici struguri din care se pot obtine vinuri de calitate inalta.
Podgoriilor aflate la peste 150 m altitudine sunt de clasa I, iar cele situate intre 120-150 m altitudine sunt de clasa II.
Pe langa expunerea la soare, caracteristicile solului joaca un rol cheie in modelarea caracterului si aromei vinurilor. In ciuda formelor atipice, muntii de aici ofera in mare parte un sol calcaros, cu o acoperire de loess argilos, uneori nisipos. Viile de aici cresc aproape in intregime pe acvifere grele, dar bune.
Majoritatea podgoriilor de pe marginea dealului Villány au primit un nume german deoarece comunitatile svabe asezate aici le-au botezat pe baza formei lor, a caracteristicilor exterioare, a legendelor sau evenimentelor istorice asociate acestora.
Jammertál înseamnă valea doliului.
Celebrul loc de productie a fost numit probabil dupa batalia de la Sáromomó din 1687. Legenda spune ca si la cateva saptamani dupa victoria armatelor imperiale, din munti se auzeau bocetele turcilor.
Valea Stelelor (Sterntal).
Se refera probabil la un mediu curat. Aceasta este prima vie de-a lungul drumului care lasa Villány spre vest.
Schitul este o podgorie pe partea de est a Csillagvölgy,
Cu multe podgorii mici pe partea sa, pe vai abrupte.
Podgoria Santul Diavolului (Teufelsgraben).
Se refera la o legenda din Nagyharsány conform careia un sant / o vale care curge intre munti a fost creat de insusi diavolul.
Kopár-dűlő.
Este cea mai vestica podgorie din Villány. O zona de productie complet protejata dinspre nord, cu un climat mai cald, extrem de favorabil. Inmugurirea incepe aici cu doua saptamani mai devreme decat in podgoriile cele mai bine situate din tara.
Potrivit legendei, dupa Cucerire, cavalerul Bor si oamenii sai s-au stabilit in aceasta regiune, au dezvoltat cultura vinului, chiar si vinul (bor) insusi si-a luat numele de la acasta.
Viticultura si vinificatia au jucat intotdeauna un rol primordial in Villány. Dupa ocupatia turceasca si aducerea colonisilor svabi, constructia cailor ferate din secolul al XIX-lea, da un nou impuls regiunii.
Dar, a urmat Filoxera, apoi ocupatia sarba de dupa Primul Razboi Mondial si anexarea Sudului (a Voievodinei), toate acestea provocat pierderi importante si un declin semnificativ in ce priveste piata de desfacere a vinurilor din Villany.
Colectivizarea Stalinista de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, dupa schimbarea de regim, a fost inlocuita de privatizari, investitii si tendinte agricole moderne datorita carora Villány a inceput sa infloreasca rapid.
Vinuri albe: Riesling Italian, Tramini, Muscat Ottonel.
Vinuri rosii din soiuri locale: Portugieser, Kékfrankos (Blaufrankischer), Zweigelt.
Vinuri rosii din soiuri internationale: Cabernet Sauvignon, Cabernet Frank, Merlot, Pinot Noir.
Cele mai importante crame: Bock, Gere, Günzer, Sauska, Malatinszky, Mokos, Vojtek, Jammertal, Csányi, Tiffán’s, Maczkó, Polgár.
Portugieser / Kékoportó.
Cel mai probabil este de origine portugheza, dar unele surse indica origini austriece.
Este un soi de struguri cu randament mare, suculent, predispus la putrezire din cauza pielitei subtiri si sensibil la inghet. Se coace devreme si produce un must cu continut mediu de zahar.
Ciorchinele sunt de marime medie spre mare, moderat dense, cu umeri, de culoare albastru inchis. Vinul obtinut din Kékoportó este de obicei catifelat, fructat, de culoare rosu intens rubin si are un continut scazut de tanin.
Zweigelt.
Soi de struguri provenit din Austria, este rezultatul incrucisarii soiurilor Kékfrankos / Blaufrankischer si Sf. Laurentiu (Szentlorinc) realizata in 1920 de catre doctorul Fritz Zweigelt. Soiul produce ciorchine de marime medie, cu boabe mari si coaja groasa.
Raspandirea rapida a soiului se datoreaza faptului ca, desi are proprietati similare cu Kékfrankos (Blaufrankischer), are un randament mai mare si este deosebit de rezistent la inghet. Perioada sa de coacere este la mijlocul lunii septembrie, de obicei cu o saptamana inainte de Kékfrankos.
Gustul, aroma, culoarea si conținutul de tanin al vinului obtinut din struguri zwigelt sunt similare cu cele ale Kékfrankos, dar cu un randament mai mare .
Soiul se regaseste in aproape toate regiunile producatoare de vin rosu din Ungaria: Villány, Szekszárd, Eger, Sopron.