Riesling de Rin - Soiul si Caracteristicile Sale, Stiluri de Vinificatie

Pentru iubitorii de vin alb, Rieslingul cu siguranta nu este o noutate. Acest vin se gaseste si se consuma peste tot in lume. Rieslingul se bucura de o mare popularitate in special in randul bautorilor de vin dulce. Cu toate ca este in general asociat cu aceasta categorie de vinuri, soiul Riesling poate fi foarte versatil. Descopera in cele ce urmeaza: 

• De unde provine Riesling si unde se cultiva 
• Caracteristicile de baza ale vinurilor Riesling
• Stilul de vinificatie pentru Riesling
• Cateva vinuri Riesling care merita incercate  

De unde provine soiul Riesling si unde se cultiva 

Riesling-ul este unul dintre cele mai cunoscute soiuri de struguri verzi din lume. Alte denumiri sub care poti intalni acest soi sunt:

• Riesling de Rhin,
• Riesling Rheingauer,
• Weißer Riesling,
• Riesling Weisser,
• Rossling,
• Rejuai,
• Rizling,
• Petracine sau Rossling, printre altele. 

In cel mai probabil caz, soiul Riesling provine din regiunea Rheingau din Germania, situata in preajma raului Rin, la nord de Frankfurt. Insa aceasta este doar o presupunere. Nu se stie cu certitudine cand si une a aparut soiul. Prima mentiune legata de acesta se regaseste in izvoare istorice din regiunea Rheinaug care dateaza din secolul XV, ceea ce face Rieslingul un soi vechi in comparatie cu altele. In secolul XVI, soiul apare mentionat si in documente din alte regiuni germane. 

Originile soiului sunt la fel de misterioase precum zona sa de provenienta. Riesling este inrudit cu un soi foarte vechi de origine croata, Gouias Blanc. Acesta se cultiva la scara larga inainte de epidemia de Phylloxera care a distrus o mare parte din podgoriile din Europa secolului XIX. Celalalt parinte al soiului este insa necunoscut. Studiile de pana acum indica doar ca acest al doilea parinte se trage din Traminer. Datorita relatiei de rudenie cu Gouias Blanc, Riesling este inrudit si cu alte soiuri care au o mostenire genetica similara, cum ar fi Furmint, Gamay sau Chardonnay. In ciuda denumirii care te poate induce in eroare cu usurinta, Riesling nu se inrudeste cu soiurile Welschriesling din Austria si Ungaria si soiul italienesc Riesling Italico. 

Fiind un soi popular, Riesling a fost folosit la randul sau in diverse incrucisari pentru a produce soiuri noi de struguri precum Müller-Thurgau.

Riesling are si multe clone. In jur de 80 se gasesc numai in Germania, iar in regiunea Alsacia din Franta, exista in jur de 10 clone de Riesling. 

Unde se cultiva Riesling? 

Rieslingul este un soi relativ exclusivist care nu se intalneste in multe locuri din lume si se cultiva preponderent in Europa. Un studiu din 2010 a scos la iveala faptul ca acesta este cel de-al 18-lea cel mai plantat soi de struguri din lume.

Riesling in Germania

Cele mai multe podgorii de Riesling se gasesc, desigur, in Germania unde este responsabil pentru 20% din recolta totala de struguri a tarii. Aici, soiul ocupa o suprafata de aproximativ 23,000 de hectare. Cele mai mari zone viticole de Riesling din tara sunt Rheingau, Mosel, Württemberg, Nahe si Pfalz, insa soiul se cultiva si in alte regiuni. 

Franta, Alsacia

Franta este a doua tara din lume ca suprafata viticola ocupata de Riesling, cu circa 3,500 de hectare. Alsacia este regiunea unde poti intalni culturi si vinuri Riesling franceze. 

Tot in Europa, Riesling se cultiva cu succes si in Austria, unde soiul ocupa circa 2,000 de hectare, Croatia, Slovenia, sau Cehia.

In Italia, Riesling se cultiva in regiunile Alto Adige si in Friuli si poarta denumirea de Riesling Renano.

In sudul Europei, soiul nu este foarte popular deoarece clima din este prea calduroasa, iar daca strugurii se coc prea repede, nu dezvolta arome suficiente.  

Peste ocean, in lumea noua, Riesling se cultiva in Australia unde intalnim circa 4,500 de hectare in Valea Barossa, Valea Clare si Valea Eden, dar si in Noua Zeelanda si Canada. 

In Statele Unite, cele mai multe podgorii de Riesling le regasim in statul Washington, pe o suprafata de aproximativ 3,000 de hectare. In statul New York, exista cateva sute de hectare de podgorii de Riesling in apropiere de zonele cu lacuri unde clima este mai rece si acest tip de vin pare sa devina din ce in ce mai popular.

In America, intalnim si cel mai mare producator de vinuri Riesling din lume, Chateau Ste. Michelle.

Crama cu origini franceze produce peste 2 milioane de cutii de Riesling pe an, vinurile fiind disponibile peste tot in Statele Unite si in peste 100 de tari din intreaga lume. 

Cultura Riesling-ului in Romania 

Vinul si soiul Riesling nu sunt straine in tara noastra. Dimpotriva, acest soi se cultiva inca de la finalul secolului XIX, cand epidemia de Phylloxera a fost eradicata in Europa. Transilvania si Muntenia sunt regiunile viticole in care poti intalni struguri Riesling in Romania. Acest soi este prezent pe podgoriile Jidvei, Dealu Mare, Dealurile Transilvaniei si Satmarului si Crisanei. 

Soiul Riesling in podgorie

Originea germana a acestui soi spune ceva despre preferintele sale climatice. Riesling este unul dintre soiurile care prefera clima mai rece si este unul deosebit de rezistent la ierni reci. Totodata, soiul trece foarte usor peste perioada de inghet din timpul primaverii deoarece este unul care infloreste tarziu. 

O clima mai rece ajuta strugurii sa se dezvolte optim pentru a produce un vin cu prospetime si aciditate ridicate cu un potential de invechire foarte bun. Rieslingul se poate cultiva insa si intr-un climat mai cald ca cel din Washington. Viticultorii care cultiva Riesling intr-o zona mai rece ar trebui sa pozitioneze vita de vie pe directia sud pentru a ajuta strugurii sa primeasca destula lumina si sa se coaca. 

In ceea ce priveste tipul de sol, Rieslingul are preferinte variate. Acesti struguri cresc frumos daca podgoria se afla pe un sol cu sisturi sau ardezie.

• Primul tip de sol se regaseste in Germania si ofera un drenaj bun, precum si o capacitate buna de retentie a caldurii, ceea ce ajuta strugurii sa se coaca.
• Cel de-al doilea, solul cu ardezie, are o particularitate care il face potrivit nu doar pentru Riesling ci, in general, pentru vita de vie, si anume, ofera o rezistenta foarte buna la Philloxera.
• Rieslingul se dezvolta usor si in solurile vulcanice de care are parte in Franta sau in solurile cu gresie, argila sau calcar.

Strugurii pot avea caracteristici diferite in functie de tipul de sol.

In special Rieslingul din Alsacia se distinge prin diversitatea sa remarcabila datorata solului extrem de diversificat. 

Rieslingul are o mare sensibilitate la una dintre cele mai comune boli ale vitei de vie, Botrytis Cinera, cunoscuta sub denumirea populara de putregai cenusiu. Aceasta boala incepe sa se manifeste spre finalul sezonului, atunci cand vremea devine ploioasa. Consecinta directa a acestei boli fungice este un vin mai dulce. 

Ca aspect, soiul Riesling se caracterizeaza prin struguri care cresc relativ compacti si au dimensiuni medii si mici, cu boabe sferice. Pielitele strugurilor Riesling sunt groase, iar suprafata lor este acoperita de un strat subtire galben-verzui. 

Caracteristicile de baza ale vinurilor Riesling

Riesling este asociat mai mereu cu vinurile dulci. Acest soi este insa foarte versatil. Astfel, poti gasi o gama variata de vinuri Riesling care se intinde de la vinuri dulci pana la seci, vinuri frizzante si multe alte stiluri. Totodata, Rieslingul are o capacitate foarte buna de a reda esenta terroir-ului de provenienta. 

Riesling este un vin foarte proaspat care ofera un amalgam de arome de fructe.

• Printre cele mai comune note de fructe se numara citricele precum lamai si lime, mere sau piersici.
• In vinurile Riesling mai dulci, apar de multe ori fructe tropicale precum fructul pasiunii sau mango.
• Rieslingul are deseori si note de miere, paine prajita, alune sau fistic
• Iar daca vinul este unul mai tanar, acesta are note florale precum iasmin sau musetel.
• Datorita tehnicilor reductive folosite in obtinerea vinului Riesling, acesta are si note de sulf.

Totodata, Rieslingul poate prezenta note de petrol sau alte componente similare precum ulei, kerosen sau cauciuc. Compusul caruia i se datoreaza acest gust tipic se numeste in limba engleza 1.1.6 trimethyl 1.2 dihydrnaphthalene sau TDN si apare in vinuri ca urmare a aciditatii lor ridicate sau a gradului de coacere a strugurilor.

Aceste note mature datorate compusului TDN se suprapun peste notele primare de fructe si flori, in special in vinurile Riesling care au invechit cativa ani, in general in jur de un deceniu.

In zonele mai reci, vinul are nevoie de mai mult timp sa se matureze si sa dezvolte aceste note, iar in zonele calde precum Australia, ele ies la iveala mai devreme, chiar si dupa numai doi ani de maturare. De multe ori, notele de petrol sunt subtile, nu se simt instantaneu de la prima inghititura. De asemenea, vinurile care au invechit mai mult dobandesc si note de ceara si condimente. 

Vinurile Riesling au un caracter diferit in functie de trei factori majori:

• Clima
• Stilul de vinificatie (dulce vs. sec)
• Botrytis cinera (putregaiul cenusiu)

De la un vin Riesling produs intr-o zona cu clima rece, te poti astepta la urmatoarele trasaturi:

• un caracter crocant si arome de fructe precum mere sau lime,
• arome de flori albe si mineralitate.

Vinurile Riesling din zonele calde se disting prin:

• arome de fructe dulci precum piersici, caise, ananas, fructul pasiunii,
• cel din urma fiind prezent cu precadere in vinurile din Washington. 

O alta caracteristica tipica vinului Riesling este o aciditate ridicata sau foarte ridicata. 

In ceea ce priveste stilul vinului, poti intalni orice tip de Riesling, de la foarte dulce, pana la sec. In zonele cu clima mai rece, vinul beneficiaza de multe ori de zaharuri reziduale si o aciditate ridicata care echilibreaza acest continut mare de zahar.

Vinurile Riesling dulci sunt cel mai bine apreciate in combinatie cu mancaruri picante.

Daca intalnesti Rieslinguri in sticle mai mici de 750 de mililitri, in cel mai probabil caz, vor fi vinuri dulci. 

Pentru a realiza cat de dulce este un vin Riesling, poti verifica volumul de alcool care se afla in corelatie directa cu gustul.

• Vinurile cu un volum de alcool de 7-8% sunt in general foarte dulci.
• Daca vinul are in jur de 12% sau mai mult alcool, ar trebui sa fie unul destul de sec.

Conform reglementarilor europene, un Riesling sec nu poate avea mai mult de 4 grame de zahar rezidual sau 9 grame daca aciditatea este cu cel mult 2 grame mai mica decat continutul de zahar. 

Putregaiul cenusiu poate influenta si el gustul vinului. Daca strugurii au fost afectati de acesta, zaharul din ei este mai concentrat si vinul poate avea arome mai intense de miere, ghimbir si ceara de albine. In general, acesti struguri sunt folositi pentru vinurile foarte dulci care acompaniaza deserturile. 

Stilul de vinificatie pentru Riesling

In procesul de vinificatie, Rieslingul este tratat in general prin tehnici reductive. De exemplu, se produce in conditii anaerobe, adica in lipsa oxigenului. Astfel de tehnici de vinificatie ajuta la obtinerea unui vin cu o prospetime foarte pronuntata. 

Germania a fost pionierul modernizarii procesului de vinificatie prin folosirea tancurilor de otel inoxidabil si a diferitelor tehnici de fermentatie pentru a obtine un vin proaspat, usor, foarte acid. Toate acestea s-au reflectat in productia de Riesling.

Un lucru bine de stiut despre vinurile nemtesti dulci este ca acestea nu sunt descrise ca atare ci se numesc vinuri fructate.

Vinurile seci, in schimb, poarta denumirea „trocken”. Daca acum mai bine de 35 de ani, doar 16% din vinurile produse in Germania erau seci, in prezent, circa 50% din vinurile nemtesti sunt seci. Multe crame din Germania nu mai produc decat Riesling sec in ziua de azi. 

In general, vinurile Riesling din Germania, dar si din celelalte tari europene, nu au note secundare intrucat nu trec prin faza de fermentatie malolactica. Acest soi produce cel mai bun vin daca fermentatia se face la rece si vinul se imbuteliaza foarte devreme, fara a doua etapa de fermentatie, la fel ca soiul Chenin Blanc. 

In ceea ce priveste drojdiile folosite in etapa de fermentatie, acestea pot fi native sau nu, in functie de preferintele producatorului. Vinurile Riesling premium sunt cel mai adesea obtinute cu drojdii salbatice sau native. 

Rieslingul este de foarte multe ori intalnit sub forma de vin varietal, adica nu se amesteca in cupaj cu alte tipuri de vin. In special in Germania, vei intalni Riesling-ul in aceasta forma. 

In vinurile Riesling de Alsacia, soiul se foloseste uneori in cupaj, dar cel mai adesea, si aici se prezinta ca vin varietal. O alta particularitatea a vinului Riesling de Alsacia este faptul ca si aici majoritatea vinificatorilor prefera stilul sec. In unele zone Grand Cru poti intalni vinuri premium Riesling demi-dulci. 

Vinul Riesling din Statele Unite este de regula unul sec, insa poti gasi si varietati mai dulci, caracterizate prin note intense de fructe. 

Rieslingul este unul dintre vinurile albe cu un potential foarte bun de invechire, de pana la zeci de ani.

Multi vinificatori lasa aceste vinuri la maturat perioade lungi de timp pentru ca bautura sa capete cat mai multe note. Vinurile Riesling nu se pastreaza insa in mod traditional in butoaie de stejar si nu prezinta astfel de note. Uneori, unii producatori aleg sa invecheasca vinul in butoaie neutre. 

Cateva vinuri Riesling din portofoliul nostru care merita incercate

  NACHBIL Riesling De Rhin, IG / Indicatie Geografica “Dealurile Satmarului”.

• De clima rece, Podgoriile din Beltiug,
• Vin certificat ecologic: RO-ECO-008.
• Aciditate: 7 g/l;
• Demisec, zahar rezidual de 12 g/l.

ISSA Rhein Riesling, IG Dealurile Transilvaniei

• Tot de clima rece, Podgoria Dealurile Durgau,
• Se remarca prin mineralitate si structura densa,
• Sec, gustul este echilibrat, fin, catifelat iar potentialul de evolutie este impresionant,
• In timp, dezvolta tonuri de flori de salcam, bujori de camp, miez de nuca si celebra aroma de petrol specifica soiului.

GREYWACKE Riesling, Marlborough AMW Noua Zeelanda

Riesling in stil neozeelandez, un stil foarte parfumat, aromat, care revarsa parfumul delicat al florilor de tei, deliciul piersicilor cu pulpa alba si frumusetea jonquilelor de primavara.

• Gustul ofera o explozie racoritoare de anason si note de pietre umede si silex.
• Revigorant, off-dry, ofera un echilibru ying-yang de aciditate stralucitoare, naturala, o nota subliminala de dulceata,
• Cu un final caracterizat de o vivacitate delicioasa.