Soiul de struguri Merlot si Stilurile de Vinificatie

Merlot este unul dintre cele mai renumite vinuri. Puternic legat de regiunea franceza Bordeaux si traditia sa viticola seculara, Merlot isi gaseste azi loc si expresii in toate zonele viticole din lume. In acest ghid detaliat, iti vom prezenta cele mai importante aspecte legate de acest soi de struguri si vinurile care isi trag seva din el.

Originile si trecutul soiului Merlot
Unde se cultiva Merlot
Caracteristicile soiului
Stiluri de vinificatie
Merlot vs. Cabernet Sauvignon
Intrebari frecvente despre Merlot

1. Originile si trecutul soiului Merlot

Merlot este cel mai plantat soi de struguri din regiunea franceza Bordeaux. Acolo are parte de solul pietros pe care il prefera. Numele soiului provine dintr-un vechi dialect francez in care „merle” si „merlau” inseamnau „mica pasare neagra”. Nu se stie cu precizie daca numele deriva de la asocierea intre acele pasari si culoarea neagra a pielitelor strugurilor sau de la faptul ca pasarile mancau acesti struguri.

Cele mai vechi dovezi care atesta existenta acestui soi in Bordeaux dateaza din 1783. Merlot a fost pentru prima oara mentionat intr-o corespondenta a unui functionar public care lauda acest vin spunand ca era unul dintre cele mai bune de la vremea respectiva. Merlot a castigat rapid popularitate in Bordeaux unde tot mai multi viticultori au inceput sa il planteze in secolul XIX, dar si in regiunea Médoc, situata la nord-vest de Bordeaux, pe malul stang al estuarului Gironde. In paralel cu Franta, si productia de Merlot din Italia lua avant in aceeasi perioada.

Cu toate ca devenise un soi predominant, Merlot avea insa un rol secundar. Acesta se folosea doar ca suport in vinurile de tip cupaj si nu era considerat potrivit pentru vinuri varietale. Acest lucru se explica usor: idealul vremii respective era vinul in stil Bordeaux realizat prin cupaj.

In ciuda expansiunii sale, in 1956, culturile de Merlot din Franta au fost decimate aproape in integime.

In acel an, tara a trecut printr-o iarna teribila cu perioade lungi de ger. Dupa acea iarna, viticultorii au inceput sa replanteze Merlot, insa soiul a fost din nou distrus ulterior, de data aceasta de putregai.

In anii ‘70, Merlot s-a plantat din nou in Franta, pana cand guvernul a interzis crearea unor podgorii noi. Decizia lor nu a fost irationala, Merlot era prea des afectat de boli si culturile nu prosperau. In 1975 interdictia a fost eliminata si viticultorii au inceput sa planteze din nou Merlot pe suprafete mari.

Merlot era un vin iubit in strainatate in anii ’70, iar cramele franceze, dar si straine nu au ezitat sa profite de aceasta tendinta. Astfel se explica popularitatea soiului si in prezent si raspandirea sa la nivel global. Tot in acelasi deceniu, au inceput sa apara tot mai multe podgorii de Merlot si in America, unde Merlot a fost soiul cel mai plantat pana in anii ’80.

Pana la finalul anilor ’90, cererea de Merlot a continuat sa creasca, vinul fiind popular peste tot in lume. Desi ulterior nu s-a mai bucurat de acelasi succes, Merlot ramane in continuare unul dintre vinurile cele mai vandute la nivel international si al doilea cel mai plantat soi de struguri.

2. Unde se cultiva Merlot

Merlot prefera clima moderata spre calduroasa si poate creste fara probleme in diverse tipuri de sol. Cea mai mare zona de cultivare a acestui soi ramane in continuare Franta, unde este prezent pe o suprafata de peste 100.000 ha. Urmatoarele tari cu o productie insemnata de Merlot sunt:

China cu 41.000 ha,
Spania cu aproape 32.000 ha,
Chile cu aproape 30.000 ha,
Italia cu 24.000 ha,
Statele Unite cu 21.000 ha.

La nivel global, Merlot se cultiva pe o suprafata de peste 266.000 ha conform unor statistici din 2021. In Franta, marea majoritate a podgoriilor de Merlot se situeaza in zona de bastina a soiului, Bordeaux, unde asigura 60% din productia totala de struguri a regiunii.

In Italia, Merlot se cultiva cu precadere in nordul tarii in regiunea Friuli, dar si in centru in Toscana, unde este des folosit in faimoasele vinuri de tip cupaj „Super Tuscan”. Acest soi este cel de-al -5-lea cel mai plantat din tara.

Merlot este prezent in Statele Unite in doua dintre cele mai faimoase regiuni pentru productia de vin: California si Washington, in Vaile Napa, respectiv Columbia. In SUA, Merlot este al 4-lea cel mai plantata soi, dupa Chardonnay, Cabernet Sauvignon si Pinot Noir.

Si in Chile regasim acest soi in cele mai renumite regiuni viticole ale tarii, si anume, Valea Centrala, Maipo, Valea Maulle si Colchagua.

Alte tari in care poti intalni acest soi sunt Argentina, Romania, Noa Zeelanda, Africa de Sud si Australia. In Australia, Merlot se regaseste in Valea Barossa si in regiunea Margaret River. Vinurile Merlot din Australia au arome de fructe coapte, gem si, uneori, eucalipt. In tara noastra, exista circa 12.000 ha de podgorii de Merlot.

3. Caracteristicile soiului

Merlot, un soi din specia Vitis Vinifera, ii are ca parinti pe Cabernet Franc si Magdeleine Noire des Charentes, un soi foarte rar, intalnit in prezent doar in Franta in Saint-Saulic. Aceasta origine a soiului a fost descoperita de abia in 2009 de cercetatori de la Universitatea din California.

Merlot este „frate-vitreg” cu Cabernet Sauvignon, Malbec si Carménère si este „tatal” soiurilor: Merlot Blanc, Carmine, Ederena si Rebo.

Una dintre particularitatile acestui soi este pielita subtire a strugurilor.

Tocmai acest element confera vinului Merlot textura aceea extrem de matasoasa si placuta. Pielitele mai subtiri fac ca strugurii sa ramana cu mai putini tanini in urma maceratiei. Totodata, soiul are si mai putine seminte comparativ cu altele. In seminte se afla taninii mai duri care, daca ajung in vin, fac ca gustul sau sa fie mai amarui. Datorita acestei combinatii, vinurile Merlot sunt mai lejere, mai putin astringente si mai usor de baut. Nu trebuie totusi incurcata aceasta lejeritate cu lipsa complexitatii. Si vinul Merlot poate dezvolta arome complexe, in straturi, in conditiile in care struguri au parte de suficiente zile insorite pentru a se coace bine.

Pe langa pielite de culoare inchisa, acest soi se recunoaste si dupa ciorchinii sai mari si boabele de struguri rotunde.

Strugurii de Merlot sunt dulci si au mai putin acid malic decat cei ai soiurilor asemanatoare precum Cabernet Sauvignon.

Merlot este un soi cu coacere timpurie. In general, strugurii se coc cu ~ 2 saptamani inainte de Cabernet Sauvignon.

4. Stiluri de vinificatie

Vinurile Merlot sunt foarte versatile. Acestea pot avea diverse arome si texturi in functie de terroir-ul de provenienta. Printre cele mai comune arome care domina aceste vinuri se numara ciresele negre si prunele. Alte arome des intalnite in vinurile Merlot includ:

Ciocolata, vanilie, tarta de fructe, mocha;
Mure, Zmeura, Prune;
Condimente, tutun;
Lavanda, ceai negru, note vegetale si de pamant.

Aromele acestui vin „cameleon” se contureaza in functie de zona in care se cultiva strugurii.

Astfel:

vinurile din zona cu clima mai calda au in general arome de fructe de padure,
iar cele din zone cu clima mai rece, arome de cirese si prune.

Totodata, perioada petrecuta in butoaie de stejar influenteaza mult gustul Merlot-ului, oferindu-i note mai puternice de vanilie si condimente, precum si note tipice de lemn. Pe masura ce se matureaza, acest vin incepe sa scoata la iveala si notele de ciocolata.

Merlot este insa mai mult caracterizat in functie de textura, nu de profilul sau aromatic.

Acest vin este foarte suav si catifelat, lucru care il face usor de baut, chiar si pentru cei care nu sunt obisnuiti cu vinul.

Cu cat zona de provenienta este mai calda, cu atat mai catifelati vor fi taninii.
Vinurile Merlot realizate in regiuni calduroase au si un continut mai mare de alcool si un corp mai plin.
Merlot se caracterizeaza si printr-o aciditate moderata, revigoranta, alt aspect care contribuie la caracterul sau „baubil”.

Pe langa vinuri rosii, Merlot se vinifica deseori si in stil rosé sau „white Merlot”, un tip specific de rosé produs in Elvetia. Vinurile Merlot rosé sunt in general cupaje demi-dulci. Soiul este mai rar intalnit in vinuri dulci sau spumante.

In functie de zona de productie, Merlot poate fi vinificat in diverse stiluri, dupa cum urmeaza.

Merlot in Franta

In Franta regasim diferite stiluri de vinifictaie pentru Merlot. In Bordeaux si zona cunoscuta ca Malul Stang, unde regasim apelatiunea Médoc, Merlot se folosest in special in cupaj cu Cabernet Sauvignon. Aceasta combinatie populara adoptata si in alte regiuni din Franta si tari duce la crearea unor vinuri matasoase, datorita Merlotului.

O alta zona populara pentru acest soi este Malul Drept, cunoscut si sub numele Libournais, unde Merlot se foloseste in cupaj cu Cabernet Franc. Indiferent de partenerul folosit in blend, Merlot este valoros pentru ca ofera vinului rotunjime si il face mai catifelat.

Printre apelatiunile cele mai faimoase in care poti regasi vinuri Merlot de calitate se numara Saint-Émilion si Pomerol.

Vinurile din Saint-Émilion:

se caracterizeaza printr-o structura foarte buna si o mare complexitate datorata solului argilos,
Note de cirese si coacaze negre, condimente si ciocolata.

Vinurile din Pomerol:

sunt matasoase si prezinta arome intense de prune si cirese negre,
precum si note subtile de trufe si ciocolata in cazul celor invechite pentru mai mult timp.

Languedoc-Roussillon, Côtes de Bergerac si Côtes de Duras sunt alte zone viticole din Franta cu o productie insemnata de Merlot.

In ansamblu, vinurile Merlot din Franta au un gust bogat, cu note intense de fructe, pamant, si note vegetale. Vinurile cel mai bine realizate prezinta si note de cuisoare, fum si alte arome specifice procesului de maturare in butoaie.

Vinurile Merlot din Italia

Si in Italia, in Toscana, Merlot se foloseste in combinatie cu Cabernet Sauvignon, dar si cu soiul Sangiovese pentru a crea cupaje de calitate superioara cunoscute sub numele de Super Tuscan. Aceste vinuri aromate si puternice se aseamana cu vinurile rosii in stil Bordeaux.

In cealalta regiune dominata de Merlot, Friuli, acesti struguri sunt folositi intr-o varietate mare de tipuri de vinuri, de la vinuri simple dominate de arome de fructe pana la vinuri complexe cu corp plin sau vinuri cu tanini bine definiti menite sa invecheasca.

Merlot in Statele Unite

Vinurile Merlot din Statele Unite sunt diferite fata de cele realizate in Franta sau Italia, avand un stil mai fructat. Aceste vinuri sunt dominate de aromele de fructe bine coapte. Stilurile de vinificatie a soiului Merlot din SUA depind la randul lor de terroir si zona de provenienta.

In Valea Napa,

O importanta regiune viticola din California, strugurii au parte de foarte mult soare si temperaturi ridicate de-a lungul anului. Astfel, vinurile Merlot de acolo sunt:

catifelate, cu o textura suava, un corp mai plin si arome puternice de fructe.
Bogate si indraznete, aceste vinuri pot avea insa si note vagi de menta care le fac mai proaspete si atragatoare.

In statul Washington, in Valea Columbia,

Se produc vinuri Merlot intr-un terroir diferit, cu clima uscata, unde temperaturile pe timpul noptii scad semnificativ comparativ cu ziua. Toti acesti factori fac ca vinul sa aiba o aciditate placuta, proaspata, arome vegetale si de fructe negre bine coapte.

Vinurile cu Merlot din Chile

Chile este o alta locatie ideala pentru Merlot. Varietatea de terroir-uri si clima tarii favorizeaza cultivarea acestor struguri care produc vinuri lejere, cu arome de fructe, foarte usor de baut. Exact acesta este stilul de vinificatie pentru Valea Centrala. Vinurile din celelalte zone viticole renumite ale tarii, Maipo, Colchagua si Valea Maule, sunt in schimb mai bine structurate.

Vinurile Merlot din Chile au in general un stil mai modern comparativ cu cele europene si sunt invechite in butoaie de stejar pentru o textura mai matasoasa si tanini subtili.

Un aspect interesant legat de Merlotul din Chile este ca acest soi a fost confundat timp de aproape doua secole cu Carménère.

Viticultorii care aduceau butasi de vite de vie din Europa au fost inselati de asemanarea dintre Carménère si Merlot. De abia in 1994, cu ajutorul unui specialist in soiuri de struguri, Jean Michel Boursiquot, s-a clarificat confuzia.

In esenta sa, Merlot este un soi echilibrat care isi gaseste locul atat in vinurile clasice europene din Lumea Veche, cat si in cele din Lumea Noua produse in tari precum Chile, Argentina sau Australia.

Merlot se afla mereu la jumatatea drumului, oferind atat structura, cat si un caracter catifelat, atat note de fructe, cat si note vegetale.

5. Merlot vs. Cabernet Sauvignon

Merlot este al doilea cel mai plantat soi de struguri din lume dupa Cabernet Sauvignon. Cele mai faimoase doua soiuri pentru vinuri rosii din lume se aseamana si diferentiaza din mai multe puncte de vedere.

Ca asemanari:

ambele au un corp mediu si tanini armoniosi.
Initial, prima inghititura din ambele vinuri, dar si postgustul lor pot parea foarte asemanatoare.

Ca diferente:

Merlot se caracterizeaza in special prin arome de prune si cirese,
in timp ce Cabernet Sauvignon este dominat de arome de coacaze negre si condimente.

Si aspectul strugurilor este diferit, strugurii de Merlot sunt mai putin negrii decat cei de Cabernet Sauvignon, au pielite mai subtiri si, prin urmare, mai putini tanini. Nuanta celor doua vinuri rosii difera si ea, vinurile Cabernet Sauvignon avand culori mai profunde.

6. Intrebari frecvente despre Merlot

Cum se serveste Merlot?

Acest vin isi demonstreaza cel mai bine atributele servit la temperaturi intre 15°C si 20°C. In acest interval de temperatura, alcoolul nu se resimte prea tare, facand loc aromelor. Deci, in functie de locul de depozitare, poti sa il tii putin la frigider inainte de a il deschide.

Paharele mari cu gura larga pentru vin rosu sunt ideale pentru Merlot deoarece promoveaza aerarea vinului si ii pun in evidenta buchetul. Tot pentru a lasa buchetul sa se deschida, e indicat sa lasi Merlot-ul la decantat timp de jumatate de ora inainte de servire.

Ce feluri de mancare se potrivesc cu Merlot?

Textura sa si aciditatea nu foarte mare fac acest vin usor de potrivit cu o sumedenie de feluri de mancare. Paste, gratar, preparate din carne de vita sau pasare, pizza si multe alte mancaruri comune se pot asocia cu Merlot. Fiind un vin relativ simplu, acesta merge cel mai bine cu mancaruri pe masura.

Poate fi invechit Merlot?

Vinurile Merlot devin mai complexe pe masura ce invechesc. Condimentele, ciocolata si notele de prune se deosebesc mult mai usor in vinurile invechite. In general, poti pastra Merlotul timp de 3-7 ani. Vinurile de calitate superioara se pot matura pana la 15 ani.

Este Merlot mai prejos decat Cabernet Sauvignon?

Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi unul categoric. Fiecare persoana are gusturile ei, insa pentru mult timp, in industria vinului Merlot a stat pe locul doi dupa Cabernet Sauvignon. In mod surprinzator, un film a contribuit la crearea unei opinii mai putin favorabile in privinta vinului Merlot. Este vorba despre Sideways, film din 2004 premiat cu Oscar, in care actorul principal mentioneaza ca prefera Cabernet Sauvignon in locul lui Merlot. Aceasta remarca a avut un impact subit asupra vanzarilor de Merlot care au scazut in anul respectiv si anii ulteriori. Conform expertilor, doar acest film nu a fost insa unicul responsabil pentru declinul de circa doua decenii prin care a trecut Merlot. La inceputul anilor 2000, se vindeau deja foarte multe vinuri Merlot de calitate redusa, in special vinuri varsate produse in California.

Costa mult vinurile Merlot?

Datorita reputatiei sale mai putin stralucite din deceniile precedente, vinurile Merlot nu sunt adesea considerate vinuri premium. Prin urmare, poti gasi vinuri de acest tip la preturi accesibile. Partea buna este ca unele vinuri Merlot de calitate chiar foarte buna sunt disponibile in continuare la preturi mai reduse comparativ cu cele create din alte soiuri. Poti gasi vinuri din acest soi de calitate buna spre superioara la preturi de circa 15-50 de euro.

O exceptie remarcabila din acest punct de vedere este faimosul vin Petrus,

Din pacate, in momentul scrierii acestui articol, avem disponibil doar un frate mai mic al acestuia - LA FLEUR PETRUS, cu aceasta ultima idee cred ca putem si concluziona prin a sublinia potentialul, caracteristicile si diversitatea oferita de acest soi nobil.