Seducator, aromat, cu corp plin. Acestea sunt atributele cele mai potrivite pentru vinul alb Viognier creat din soiul omonim. Acest soi se bucura de o rapida crestere in popularitate, fiind tot mai cultivat si consumat in Europa, SUA, Australia si alte zone. Descopera in acest ghid lucrurile fundamentale pe care ar trebui sa le stii despre Viognier:

Originea exacta a soiului Viognier ramane necunoscuta. Se presupune ca a fost cultivat inca din antichitate. Este posibil ca Viognier sa se fi cultivat pentru prima data in zona Dalmatia, parte a Croatiei din ziua de azi. Ulterior, acesta a ajuns in zona din Franta ocupata azi de Valea Rhône. Se presupune ca Viognier ar fi fost adus in Rhône de romani, in timpul domniei lui Probus, un imparat din secolul III.
Valea Rhône a ramas de-a lungul timpului cunoscuta drept zona de bastina a soiului Viognier.
De acolo, acesta s-a raspandit in sudul Frantei, dar si in alte regiuni vitcole.
Productia de Viognier din Franta si nu numai a scazut drastic in timpul epidemiei de phylloxera din secolul XIX si in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Industrializarea Frantei a dus la randul sau la scaderea productiei de Viognier, astfel incat in 1965 mai existau circa numai 8 hectare din acest soi in Valea Rhône.
Apoi, Viognier a inceput incetul cu incetul sa recastige teren, la propriu. In 1985, erau circa 32 de hectare plantate cu acest soi la nivel mondial. In acea perioada, aproape toate podgoriile de Viognier din lume se aflau in apelatiunea Condrieu din Valea Rhône. In 2011, aceasta apelatiune avea deja 160 de hectare de Viognier.
Producatorii din Condrieu si-au concentrat eforturile pe acest soi, ajutand la promovarea sa. Dupa ce au readus in interesul publicului acest vin, cramele din sudul Frantei au reluat cultivarea soiului. Incepand din anii 2000, si producatorii din alte tari au inceput sa cultive Viognier si sa profite de calitatile sale pentru a crea vinuri selecte.

Viognier ramane preponderant un soi frantuzesc.
Cele mai importante zone pentru productia sa sunt Condrieu si Ampuis din Valea Rhône.
Aceste zone produc cel mai mult vin Viognier la nivel mondial. Zona Languedoc-Roussillon din sudul Frantei are la randul sau o productie insemnata de Viognier, in special in vinuri varietale.
Dealurile Adelaide, Barossa, Valea Hunter sau Riverland sunt alte zone in care se cultiva Viognier in Australia.
Alte tari in care Viognier se cultiva cu succes sunt Africa de Sud, Noua Zeelanda, Chile si Argentina.

Strugurii de Viognier au pielitele groase. Acest soi are nevoie de multe zile de soare pentru a se coace complet. Cu toate acestea, lasati prea mult in vie, acestia isi pierd aromele. De aceea, trebuie sa se verifice constant fructele pentru a face recolta la momentul optim si a obtine un vin echilibrat.
O interesanta descoperire realizata cu ajutorul analizelor ADN este ca Viognier pare sa fie ruda apropiata cu Syrah.
Cultivarea si gestionarea vitelor de vie de Viognier nu este usoara deoarece acest soi are nevoie de multa atentie pentru a produce o recolta de calitate. Recoltarea se face foarte tarziu pentru ca aromele sa fie perfect dezvoltate. Totodata, soiul este sensibil la boli precum putregaiul.
Cu rabdare, experienta si atentie, acest soi poate insa oferi vinuri exceptionale, proaspete si savuroase. Viognier este recunoscut si apreciat in special pentru aromele sale puternice de fructe si flori. Printre notele cele mai frecvente intalnim:
Notele de fucte sunt cele mai intense.

Acest vin are un corp mediu spre plin, nivel mediu de zaharuri, aciditate medie spre scazuta si un echilibru optim intre aciditate si prospetime.
Comparat cu un alt vin alb faimos, Chardonnay, Viognier ofera aceeasi textura cremoasa, fara aromele de unt specifice Chardonnay. In schimb, Viognier este recunoscut pentru senzatia uleioasa pe care o lasa la mijlocul palatului. O alta asemanare intre Chardonnay si Viognier este faptul ca amandoua sunt considerate vinuri bogate, adica vinuri cu textura ampla, intense, corpolente si final lung. Dintre cele doua, Viognier ramane cel mai aromat.
In general, daca strugurii de Viognier au fost recoltati la momentul potrivit ofera un vin cu arome distinctive si un volum de alcool de 13% sau mai mult. Pentru a obtine un vin mai complex, unii producatori lasa strugurii la macerat cateva ore bune inainte de a ii presa.
Viognier are un bun potential de invechire si devine tot mai bun pe masura ce invecheste.
Vinurile de cea mai inalta calitate isi ating potentialul aromatic maxim dupa 15 – 20 de ani. Aromele distinctive ale vinului devin tot mai pronuntate daca acesta invecheste cativa ani in lemn de stejar.
Unele vinuri Viognier sunt mai dulci, altele se vinifica in stil sec. Cele din urma prezinta deseori arome mai putin intense de fruct si arome usor amarui. In general, cramele profita de acest soi pentru a creea un vin perfect pentru zilele calduroase de vara: proaspat, vivace, cu o aciditate nu foarte ridicata si cremos.

Datorita diversitatii sale climatice Australia produce diverse stiluri de Viognier. Unele dintre caracteristicile cele mai comune ale acestor vinuri sunt corpul plin, aromele puternice, caracterul bogat si continutul ridicat de zaharuri.
In Franta, in apelatiunea Condrieu, soiul obisnuia sa fie vinificat dulce. In prezent, stilurile sunt diversificate, standardul de calitate pentru acest vin fiind constant ridicat de catre producatorii din Condrieu. Unele dintre cele mai fine vinuri albe franceze sunt produse in aceasta apelatiune folosind Viognier. Soiul se vinifica in Franta atat in stil varietal, cat si ca partener in cupaj, deseori cu alte soiuri din Valea Rhône precum Marsanne si Roussanne sau soiuri mai comune precum Grenache Blanc, Maccabeo sau Vermentino. Vinurile Viognier din Condrieu sunt complexe, cu un buchet intens, corp plin, volum ridicat de alcool si arome de piersici, caise si flori de mar. Acestea se pot consuma fara a invechi.
In SUA se produc vinuri Viognier varietale si nu numai. Producatorii din California experimenteaza cu acest soi in vinuri rosii. Viognierul din California se aseamana cu cel din Rhône, fiind insa mai puternic, cu o textura uleioasa si note tropicale.
Australia se remarca de asemenea prin cupaje care copiaza o reteta originala din Rhône in care Syrah, ca soi dominant, se combina cu putin Viognier, in general maxim 5%, pentru a isi stabiliza culoarea si imbunatati textura. Cramele australiene din Yalumba sunt cele mai renumite pentru productia de Viognier.
In Chile, punctul focal pentru productia de Viognier este Casablanca, o zona cu clima mai rece. Vinurile de aici sunt proaspete, intense la nivelul nasului si al palatului, cu un continut mare de alcool, aciditate ridicata si arome de fructe tropicale, caise si piersica.
Africa de Sud este recunoscuta pentru vinurile sale Viognier create sub influenta oceanului, vinuri parfumate, fine si elegante.
In Italia acest soi se vinifica in special in combinatie cu Chardonnay, mai ales cand cel din urma are aciditatea ceva mai ridicata.
Fiind un vin alb proaspat, acesta se serveste la temperaturi mai scazute. Cel mai bine este sa fie tinut la rece inainte de a fi desfacut. Temperatura ideala pentru servire este intre 7 si 12 grade. La aceasta temperatura, prospetimea si aromele vinului se evidentiaza mai bine. Viognier nu are nevoie de decantare si se poate servi in pahare tipice pentru vin alb care conduc usor aromele spre nas.