Despre stilurile de Sampanie - diferentiere, cum alegem, ce ni se potriveste ca si gust

Cum sa alegi o sticla de sampanie?

Raspunsul nu este usor de gasit, nici chiar pentru cunoscatori. Pe de o parte, pretul destul de piperat al acestui vin spumant francez care nu se produce decat in Chamagne face sarcina deja una complicata. Pe de alta parte, sampania este un vin aparte cu un jargon vast si nu foarte usor de inteles. Daca termeni ca Blanc de Blancs, Prestige Cuvée, Extra Brut sau Doux nu iti spun nimic, dar vrei sa te asiguri ca sampania pe care o cumperi ti se potriveste, citeste mai departe. In acest ghid te vom ajuta sa descifrezi eticheta unei sticle de sampanie si sa intelegi diferentele dintre diversele stiluri de sampanie. In plus, vom enumera cateva dintre cele mai mari case de sampanie si vom vorbi pe scurt despre stilurile lor.

Sec sau mai spre dulce.
Vintage si Non Vintage.
Clasificarea regionala (podgoriile).
Tipurile de producatori.
Stilurile de sampanie.
Arome de drojdii vs. flori si fructe.
Sampanii reductive vs. oxidative.
Cele mai mari case de sampanie si stilurile lor.

Cateva caracteristici de baza ale sampaniilor

De la sampanii albe pana la sampanii rosé si sampanii cu orice nivel de dulceata, acest vin spumant poate fi produs intr-o multime de feluri. Descopera cele mai importante caracteristici in functie de care putem face o prima clasificare a stilurilor de sampanie.

1. Continutul de zahar

Toate sampaniile au o indicatie pe eticheta care se refera la cat de dulci sunt. Nivelurile de dulceata ale sampaniei nu coincid insa cu cele utilizate pentru restul vinurilor. Gustul dulce al sampaniei se si obtine in mod aparte printr-o metoda numita „dosage” tipica acestui vin spumant. In aceasta etapa se combina vinul cu zahar sau must pentru a il face dulce. Altfel, aciditatea extrem de ridicata a sampaniei ar face-o foarte greu de baut.

In functie de cat zahar este adaugat la dosage, acestea sunt nivelurile de dulceata ale sampaniei de la cel mai sec pana la cel mai dulce stil:

Brut Nature (0-3 g/l zahar)
Extra Brut (0-6 g/l zahar)
Brut (0-12 g/l zahar)
Extra Dry (12 – 17 g/l zahar)
- cam de aici gustul incepe sa mearga spre dulce.
Dry (17-32 g/l zahar)
Demi-Sec (32-50 g/l zahar)
Doux (>50 g/l zahar)

2. Varsta sampaniei

Varsta este unul dintre factorii cei mai importanti care influenteaza calitatile si gustul sampaniei si al vinului in general. Sampania poate fi invechita diverse perioade de timp in functie de stilul pe care crama vrea sa il adopte.

Invechita cativa ani pe drojdii, sampania dezvolta diverse arome asociate cu nucile sau painea prajita, arome complexe pentru care acest vin este apreciat in intreaga lume.

Aceasta tehnica este numita in franceza „tirage”. Multi dintre cei mai mari producatori de sampanie aleg sa isi invecheasa in acest fel vinul pentru a obtine notele pe care consumatorii le cauta. Totodata, sampaniile care sunt lasate la invechit devin mai cremoase si au un stil aparte in care se resimt urmele drojdiilor.

O sampanie invechita in acest fel poarta numele de vintage. Perioada de invechire poate sa difere si nu este de cele mai multe ori specificata pe eticheta. Unele dintre cele mai bune sampanii sunt lasate la maturat pe drojdie timp de 5 pana la 7 ani. Regula pentru ca o sampanie sa se poata numi vintage este sa fie invechita pentru cel putin 3 ani.

Exista desigur si sampanii in stil non-vintage (NV). Acestea sunt in general mai lejere si dominate de aromele de fructe. Notele de paine prajita si briosa sunt mai putin evidente in stilul non-vintage. Sampaniile din aceasta categorie sunt lasate la randul lor la invechit, insa pentru o perioada mult mai scurta de timp de minim 15 luni.

3. Clasificarea regionala

Stilul unei sampanii este influentat evident si de regiunea in care se afla producatorul prin terroir-ul specific fiecarei zone. Chiar daca nu esti un expert in sampanie, poti avea cateva indicii despre gustul vinului in functie de regiunea de provenienta.

Exista 5 zone mari pentru productia de sampanie in regiunea Champagne.

3.1 Côte des Blancs

Côte des Blancs este o zona viticola in care se cultiva predominant soiul Chardonnay, iar vitele de vie sunt plantate in panta. Aceasta zona gazduieste 6 podgorii Grand Cru si este teritoriul predilect al sampaniilor Blanc des Blancs. Aici vei gasi sampanii produse preponderent din Chardonnay. Zona este renumita pentru vinurile sale de calitate.

3.2 Vallée de la Marne

De-a lungul raului Marne gasim Valea de la Marne in care vitele de vie sunt plantate tot in panta. In acesta regiune se regaseste o singura podgorie cu statutul Grand Cru, Aÿ, situata langa orasul Épernay. Soiul cel mai plantat in aceasta zona cu climat mai racoros este Pinot Meunier. Sampaniile din Vallée de la Marne au un caracter bogat, note de fum si de ciuperci.

3.3 Montagne de Reims

Montagne de Reims intruneste toate conditiile necesare pentru a obtine sampanii cu un stil elegant si bine definit. Vitele de vie din aceasta zona de deal situata la sudul orasului Reims cresc pe pante si au parte de expunere catre sud si sud-est. Astfel, strugurii beneficiaza de suficient soare pentru a ajunge la un grad optim de coacere. Prin urmare, sampaniile produse aici au de regula un corp plin si un profil aromatic bogat.

10 dintre cele 17 podgorii Grand Cru din Champagne se afla in aceasta zona.

Una dintre cele mai renumite marci de sampanie din lume, Krug, isi produce vinul din strugurii cultivati in Montagne de Reims.

3.4 Côte des Bar

Aceasta este zona este situata la granita regiunii viticole Champagne, marcand hotarul dintre aceasta si o alta renumita zona viticola, Burgundia. Soiul de struguri care predomina in Côte des Bar este Pinot Noir. Stilul sampaniilor produse aici se aseamana cu cel din Montagne de Reims. Zona este una relativ noua pentru productia de sampanie, motiv pentru care sampaniile de aici au preturi mai accesibile.

3.5 Côte de Sézanne

Aceasta zona este situata la sud de Côte des Blancs. Si aici strugurii cresc pe pante si productia este dominata de Chardonnay. In general, vinurile produse in Côte de Sézanne sunt folosite in cupajele marilor case de sampanie.

Pe langa clasificarea regionala, sampaniile se mai impart in functie de zona de provenienta in trei clase mari:

Premier Cru
Grand Cru
Autre Cru

Aceste denumiri fac referinta la locul unde strugurii au fost cultivati.

Cele mai stilate si scumpe sampanii provin din una dintre cele 17 podgorii cu statutul Grand Cru.

Clasificarea Premier Cru indica de asemenea un nivel inalt de calitate si exista 42 de comune in Champagne cu acest statut. Prin Autre Cru se face literalmente referinta la alte zone de cultivare. Acest termen indica la randul sau un standard inalt de calitate chiar daca se plaseaza sub primele doua. In general, atat timp cat pe sticla sampaniei apare una dintre cele trei mentiuni de mi sus, vinul va fi sigur unul bun.

Cele mai prestigioase sunt podgoriile Grand Cru, 17 la numar, toate situate exclusiv in Côte De Blancs (Chardonnay) si Montagnes de Reims (Pinot Noir). Pentru a le pune in perspectiva, ele reprezinta doar 8,5% sau 3.000 de hectare de podgorie din regiunea Champagne.

Cele 17 sate incluse in Clasificarea Grand Cru sunt:

Ambonnay, Avize, Ay, Beaumont sur Vesle, Bouzy, Chouilly (numai struguri albi),
Cramant, Le Mesnil-sur-Oger, Louvois, Mailly Champagne, Oger, Oiry, Puisieux, Sillery, Tours sur Marne (numai struguri rosii)
Verzenay si Verzy.

Urmatoarele cele mai bune podgorii sunt cele Premier Cru, 44 de sate din regiunea Champagne sunt clasificate astfel. Din cele 44, doua: Chouilly si Tours-sur-Marne, sunt podgorii Grand Cru, dar numai pentru un anumit soi de struguri, celelalte soiuri sunt Premier Cru. Exista, de asemenea, doua sate: Etrechy si Grauves care sunt Premier Crus, dar doar pentru un singur soi de struguri.

Satele avand clasificarea de Premier Cru sunt:

99% Mareuil-sur-Ay, Tauxieres,
95% Bergeres-les-Vertus, Billy-le-Grand,
- Bisseuil, Chouilly – numai struguri negri,
- Cuis – numai struguri albi,
- Dizy, Grauves – numai struguri albi,
- Trepail, Vaudemanges, Vertus, Villeneuve-Renneville, Villers-Marmery, Voipreux,
94% Chigny-les-Roses, Cormontreuil, Ludes, Montbre, Rilly-la-Montagne, Taissy, Trois-Puits,
93% Avenay, Champillon, Cumieres, Hautvillers, Mutigny,
90% Bezannes, Chamery,
- Coligny – Numai struguri albi,
- Cuis – Numai struguri rosii,
- Ecueil, Etrechy (numai struguri albi),
- Grauves (doar struguri rosii),
- Jouy-les-Reims, Le Mesneux, Pargny-les-Reims, Pierry , Sacy,
- Tours-sur-Marne – Numai struguri albi,
- Villedommange, Villers-Allerand, Villers-aux-Noeuds.

Celelalte 257 de sate din Champagne sunt oficial Champagne, nu au statut de Cru si insumeaza aprpoximativ 80-89% din total.

Astazi, cei mai multi dintre specialisti sunt de acord ca tehnica si stilul de vinificatie sunt mai importante decat un statut Cru. Clasificarea Cru este inca importanta pentru unii, fiind o chestiune de preferinta personala, nu intotdeauna determina masura calitatii. In acest sistem de clasificare intreg satul primeste statutul de Cru. Practicile agricole si procedurile de productie variaza foarte mult intre podgorii si producatori si nu sunt considerate ca parte a factorilor de calificare ai sistemului de clasificare.

4. Tipurile de producatori

O alta modalitate de a grupa sampaniile se face in baza producatorului. In acest sens, ca la oricare alt tip de vin, poti opta pentru una dintre cramele foarte mari sau pentru producatori mici independenti. Exista trei grupe mari de producatori, aceste denumiri fiind in general prezente pe eticheta produsului.

Maisons - cramele cele mai mari de sampanie precum Moët, Perrier, TAITTINGER sau Bollinger
Cooperative – cramele de dimensiuni medii situate in anumite sate din Champagne
Vignerons – micii producatori care isi cultiva singuri strugurii pentru sampanie

In fiecare categorie vei gasi sampanii excelente. Este pana la urma o alegere personala daca vrei sa incerci marci clasice de sampanie precum Perrier sau sa sustii micii producatori.

Exista diverse alte abrevieri legate de producatori pe sticlele de sampanie precum:

MA (Marque d’Acheteur), adica un retailer care cumpara sampanie si o vinde sub marca sa.
NM (Négociant Manipulant) este o alta abreviere pentru crame care produc sampanie din strugurii cumparati de la alti producatori.
ND (Négociant Distributeur) se refera la o companie care doar eticheteaza si distribuie sampanie, nu o produce.

5. Stilurile de sampanie

Stilul unei sampanii este dictat de numerosi factori, pornind de la tipul de struguri folositi sau zona de cultivare si pana la perioada de invechire.

Sampania se face in principiu din 3 soiuri de struguri: Chardonnay, Pinot Noir, Pinot Meunier.
Exista insa si alte soiuri secundare care se pot folosi in acest vin: Pinot Blanc, Pinot Gris sau Fromenteau, Arbane, Petite Meslier.

Felul in care producatorul foloseste aceste soiuri este cel mai important factor care determina stilul sampaniei. In functie de reteta pe care o utilizeaza si rezultatul vizat, poate obtine sampanii in urmatoarele stiluri sau tipuri.

Blanc de Blancs

Acest stil de sampanie tradus prin „alb din alb” se refera la utilizarea exclusiva a strugurilor albi in productia vinului. Cum Chardonnay este prin definitie soiul alb asociat cu sampania, Blanc de Blancs se produce in cea mai mare masura din acest soi. Nu este insa o regula stricta, deci poti intalni si sampanii Blanc de Blancs realizate din alti struguri albi. Aceste sampanii sunt recunoscute pentru aromele lor de fructe precum mere si lamai si eleganta lor. Sunt in general sampanii lejere, dar uneori poti intalni si Blanc de Blancs cu un corp mai plin.

Rosé

La fel ca celelalte vinuri rosé, sampaniile din aceasta categorie au culoarea roz deoarece sunt facute cu un procent de vin rosu, in general sub 10%. Aceste sampanii au la baza o sampanie de tip blanc care se combina cu vin Pinot Noir sau Pinot Meunier. Vinurile rosii utilizate pentru productia sampaniei rosé au alte calitati fata de cele vandute ca atare. Ele sunt preparate astfel incat sa atribuie sampaniei arome de fructe de padure, au aciditate foarte ridicata si tanini putini.

Blanc de Noirs

Noir inseamna negru in franceza, deci aceste sampanii au in componenta lor soiurile de struguri negrii Pinot Noir si Pinot Meunier care se pot folosi individual sau in combinatie. Acesti struguri au pielitele negre, insa sucul lor este alb. Vinul rezultat este alb deoarece strugurii sunt presati inainte de fermentatie si mustul nu sta in contact cu pielitele. Fiind create exclusiv din struguri negrii, aceste sampanii au arome de fructe de padure precum capsuni sau zmeura si un corp plin.

Brut sau stilul de baza

Daca pe sticla sampaniei nu gasesti niciunul dintre cele trei stiluri de mai sus, inseamna ca aceasta este produsa in stilul de baza, numit si Brut. Majoritatea sampaniilor sunt realizate in acest stil, ceea ce inseamna ca nu sunt produse exclusiv dintr-un soi de struguri albi si nici amestecate cu vin rosu. Aceste sampanii sunt practic vinuri albe spumante in care este permis amestecul soiurilor specifice sampaniei. Calitatile si aromele acestor sampanii variaza desigur in functie de soi, tehnica de vinificatie si asa mai departe. La nivelul culorii, sampaniile Brut sunt galbene cu diverse nuante si reflexii.

Alte stiluri de sampanie

Cramele, maison, sau casele de sampanie cum sunt deseori numite, adopta stiluri specifice in productia sampaniei. Cu peste 200 de case de sampanie, acest vin se poate produce intr-o sumedenie de stiluri. Acestea sunt influentate de tehnicile de vinificatie, varietatile de struguri folosite, etapa de dozaj si multi alti factori.

In general, o crama care produce mai mult de o sampanie isi va clasifica produsele in functie de calitatea si cantitatea lor. Astfel, exista doua clasificari generice: stilul casei si Prestige Cuvée.

Prin sampania in stilul casei se intelege produsul de baza al cramei.

Aceste sampanii sunt in general non-vintage si brut. Cu toate ca nu sunt invechite foarte mult timp, sampaniile in stilul casei sunt facute din amestecul mai multor sampanii vintage. In acest fel, fiecare editie seamana cu precedenta si astfel producatorul isi defineste stilul. Fiecare crama adopta un stil diferit pe care il conserva de la an la an prin aceste sampanii menite sa asigure consistenta si sa diferentieze producatorii intre ei. Sampaniile in acest stil sunt produse in cantitati mari si sunt cele pe care le gasesti cel mai usor pe piata, iar pretul lor este mai accesibil.

Aproape toate casele de sampanie au un produs de baza care le defineste stilul.

Cateva exemple sunt sampaniile:

Brut Reserve de la Pol Roger,
Brut Reserve de la Taittinger,
La Cuvee Brut de la Laurent-Perrier,
Imperial de la Moet & Chandon,
Brut de la Veuve Clicquuot,
sau Special Cuvee de la Bollinger.

Exista totusi si producatori mari de sampanie care nu au un produs in stilul casei, de exemplu Krug si Armand de Brignac.

Sampaniile Prestige Cuvée sunt produsul de top al cramelor, fiind stilul sublim pe care fiecare producator reuseste sa il obtina. Pentru ca reprezinta standardul cel mai inalt de calitate, aceste sampanii se produc din cei mai buni struguri ai cramei si sunt cel mai adesea sampanii vintage. Stilul fiecarui prodcator de Prestige Cuvée difera si reflecta terroir-ul sau.

Prin Prestige Cuvée casele de sampanie incearca sa se diferentieze si mai mult de restul produselor de pe piata si sa impresioneze prin calitatile lor. In comparatie cu sampaniile in stilul casei, cele din editiile Prestige Cuvée sunt:

mai elegante,
au un buchet mai complex,
un final mai lung,
bule mai fine si delicate.

Cu toate acestea, stilul de baza al casei se reflecta in continuare intr-o oarecare masura si in sampaniile Prestige Cuvée. Majoritatea caselor mari de sampanie ofera un astfel de produs.

Cum se defineste insa stilul sampaniei din perspectiva consumatorului. Cu alte cuvinte, cum se simt diferitele tipuri de sampanie? Exista trei caracteristici majore care determina stilul unei sampanii, fie ca vorbim despre stilul casei sau Prestige Cuvée:

Aromele florale sau de fructe
Aromele provenite de la drojdii
Corpolenta vinului

Prin arome intelegem gustul pe care il are sampania, iar corpul indica felul in care aceasta se simte in gura. Totodata, corpolenta unui vin este strans legat de delicatetea sau caracterul mai indraznet al acestuia, dar si de volumul de alcool. In functie de corpolenta, vinurile se impart in trei categorii

Cu corp plin (vinuri cu un volum ridicat de alcool de peste 13.5%)
Cu corp mediu (vinuri cu un volum de alcool intre 12.5% si 13.5%)
Cu corp lejer (vinuri cu un volum de alcool sub 12.5%)

Aceste criterii se aplica atat vinurilor in general, cat si sampaniilor. Acestea au de regula un corp lejer daca sunt dominate de arome florale, iar cele in care predomina aromele de paine prajita, biscuiti sau ciuperci au corp mediu spre plin. Astfel, volumul de alcool poate fi un indicator care sa te ajute sa alegi sampania cu gustul preferat.

6. Arome de drojdii vs. flori si fructe

Aromele bine definite de drojdii si paine prajita caracterizeaza stilul multor crame. Aceste arome tipice sampaniei se obtin prin maturarea pe drojdii. Totodata, profilul aromatic al acestor sampanii este asociat cu biscuitii. O perioada de invechire pe drojdii mai indelungata sporeste aceste arome.

La polul opus se afla sampaniile cu un buchet dominat de note de fructe sau flori. Aceste arome se obtin atunci cand crama nu matureaza sampania pe drojdii pentru foarte mul timp. Fructul cel mai des asociat cu aceste sampanii este marul, dar notele florale sunt si ele intense, motiv pentru care aceste sampanii au prospetime.

Majoritatea sampaniilor prezinta un amestec de ambele tipuri de arome, si cele de drojdii, si cele floral-fructate. Exista insa si unele case de sampanie care se concentreaza pe un singur stil. De exemplu, marca Pol Roger are sampanii dominate de arome de fructe si flori. Sampaniile Bollinger, in schimb, sunt cunoscute pentru aromele lor de drojdii.

7. Sampanii reductive vs. oxidative

Alti doi factori importanti care influenteaza felul in care se simte sampania in palat, dar si gradul ei de dulceata, este caracterul reductiv sau oxidativ, doua trasaturi opuse.

Sampaniile reductive sunt acelea care au un contact foarte limitat cu oxigenul in timpul procesului de vinificatie.

Aceste sampanii nu sunt invechite in butoaie de stejar, lucru care le-ar permite sa stea in contact cu oxigenul. Totodata, ele nu trec prin faza de fermentatie malolactica. Cele mai multe sampanii in acest stil sunt obtinute in mare parte din struguri Chardonnay si sunt menite sa invecheasca mult timp. Ca si caracteristici comune, sampaniile reductive sunt seci, bine structurate, cu o aciditate ridicata si note asociate cu pamantul si fumul. Trei dintre cei mai faimosi producatori de sampanii care opteaza pentru stilul reductiv sunt TAITTINGER, Moët & Chandon si Loui Roederer.

Sampaniile oxidative, dupa cum probabil intuiesti, au parte de expunere la oxigen in procesul de productie.

Aceste sampanii sunt invechite in butoaie de stejar. Ele trec in general si prin fermentatie malolactica, desi aceasta nu este neaparat o faza obligatorie. Ca si soi de struguri dominant, aceste sampanii sunt produse din Pinot Noir. Caracteristicile lor cele mai comune sunt notele de paine prajita, gustul rotund si in general mai dulce decat cel al sampaniilor reductive. La fel ca sampaniile reductive, si cele oxidative au un potential excelent de invechire. Printre cramele mari de sampanie care opteaza pentru stilul oxidativ se numara Bollinger, Krug si Veuve Clicquot.

Cu toate ca multe crame folosesc tehnici de vinificatie similare si aceleasi soiuri pentru a obtine sampanii reductive sau oxidative, gustul acestora poate avea diferente semnificative. Motivul este ca sunt multi alti factori care influenteaza vinul in procesul de productie pe langa aportul de oxigen.

8. Cele mai mari case de sampanie si stilurile lor

Fiecare casa de sampanie are stilul sau caracteristic, in special cele mai mari marci se disting prin stilurile lor bine definite si recognoscibile. Pentru a iti gasi stilul potrivit, ajuta sa afli cate ceva despre stilurile celor mai mari producatori intrucat sampaniile lor domina piata. Iata cateva trasaturi ale caselor de sampanie de renume mondial.

Moët & Chandon – sampanii rafinate si revigorante;
Krug – sampanii de o mare complexitate cu note de nuci si de stejar;
TAITTINGER – sampanii rafinate cu o structura foarte bine definita;
Veuve Clicquot – sampanii complexe cu un profil aromatic bogat si note de nuci;
Ruinart – sampanii bogate si cremoase cu note accentuate de paine prajita;
Charles Heidsieck – sampanii deosebit de elegante dominate de aromele de fructe;
Bollinger – sampanii cremoase, cu arome de ciuperci, foarte concentrate;
Deutz – sampanii cu arome florale si o mare prospetime;

Cum sa alegi cea mai buna sampanie pentru preferintele tale?

Te poti ghida dupa caracteristicile de baza de mai sus precum corpul, caracterul oxidativ sau continutul de zahar. Stilul generic de sampanie, de exemplu brut sau rosé, precum si clasificarile regionale te ajuta si ele.

Recomandat este sa incepi cu sampaniile de baza ale casei, acestea sunt cele mai accesibile si totodata definesc stilul marcii, iar ulterior, daca iti place ce ai gustat, poti sa explorezi si produsele din celelalte game.