PDO (Produs de Origine Controlata) / OEM (Oltalom Alatt Alló Eredetmegjelölés) Szekszárd este situat in sudul Ungariei, mai exact in coltul de sud-est al judetului Tolna, si face parte din regiunea viticola Pannon.
Priviti spre Szekszárd pentru unele dintre cele mai elegante si picante vinuri rosii din Ungaria.
Regiunea este una dintre fortaretele soiurilor Kékfrankos si Kadarka.
Asezari ale regiunii viticole: Alsónána, Alsónyék, Báta, Bátaszék, Decs, Harc, Kakasd, Kéty, Medina, Őcsény, Sióagárd, Szálka, Szekszárd, Várdomb, Zomba.
Regiunea este caracterizata de dealuri ondulate strabatute de vai de eroziune, creandu-se astfel o serie de microclimate distincte favorabile cultivarii vitei de vie. Cele mai bune vinuri se obtin de pe versantii orientati spre sud si sud-est. In Szekszárd regasim mai multe podgorii istorice, printre care: Remete, Iván-völgy, Bakta si Gesztenyes.
Clima
Clima din Szekszárd este modelata de influente mediteraneene si continentale coroborate cu efectul de temperare al Dunarii. Verile sunt in general lungi si calduroase, adesea se intind pana in luna septembrie-octombrie, ceea ce inseamna ca se pot coace chiar si soiurile rosii cu maturare tarzie. Ingheturile de primavara si toamna sunt rare, aspect foarte important pentru cultivarea soiurilor cu inmugurire timpurie precum Kadarka si Merlot. Aceasta regiune sudica se mandreste cu unul dintre cele mai lungi sezoane de crestere din Ungaria.
Solul
Podgoriile din Szekszárd se caracterizeaza printr-un strat gros de loess care poate ajunge in unele locuri pana la o grosime de 30 metri. Solurile nu sunt omogene, sunt un amestec de soluri brune de padure si soluri de eroziune. In zonele cu terra rossa — substrat argilos rosu bogat in fier — sunt cele mai bune podgorii pentru vin rosu. Pe unele parcele cu soluri loess apare fenomenul de eroziune ce creaza pante abrupte pe care plantatiile sunt terasate.
Viticultura din regiune dateaza din epoca romana cu vita de vie cultivata pe rutele comerciale si in jurul cetatilor de la granitele imperiului.
Ca si in cazul majoritatii podgoriilor din Europa evului mediu, si aici viile apartineau in general bisericii si erau plantate predominant cu soiuri albe. Calugarii s-au ocupat in general de vinificatie, ei au fost si cei care au construit o pivnita enorma din piatra de rau, predecesorul pivnitei moderne care se afla in ziua de azi sub piata Garay din centrul orasului de azi.
Viticultura a continuat pana la ocupatia turca, acestia au transformat orasul Szekszárd intr-un centru administrativ numit sanjak. Interesant este faptul ca, multi musulmani au achizitionat podgorii in aceasta perioada datorita faptului ca s-a dovedit mai profitabil decat simpla percepere a impozitelor pe vin.
Ulterior zona a fost depopulata de otomani, o parte din comunitati intorcandu-se abia la sfarsitul secolului al XVII-lea. In acea perioada s-au acordat scutiri de taxe cultivatorilor locali pentru a stimula viticultura si a incuraja etnicii germani sa se stabileasca in zona.
Refugiatii sarbi au fost cei care au adus Kadarka in regiune, in timp ce colonistii germani au contribuit prin cunostintele lor in ce priveste de productia vinurilor rosii.
Kadarka, denumire de origine turca (Üszküdar), si-a castigat in timp o mare reputatie, fiind in ziua de azi cunoscuta ca un soi caracteristic al regiunii viticole Szekszárd.
Odata cu retragerea turcilor principala sursa de venit a populatiei a fost viticultura, dezvoltarea a fost neintrerupta pana la sfarsitul anilor 1770. In timpul Imperiului Habsburgic, datorita reputatiei castigate de-a lungul timpului multi oameni instariti ai imperiului au cautat sa achizitioneze podgorii de aici.
La inceputul secolului al XVIII-elea, introducerea unor scutiri / micsorari de taxe in regiune a atras cateva valuri de colonistii germani care prin urmare s-au stabilit aici. Imbinarea cunostintelor vechilor si noilor colonisti (sarbi-svabi) au dus un imbold semnificativ viticulturii din regiune prin introducerea de noi soiuri, metode si tehnologii de vinificatie, printre care:
Vinul rosu castiga teren, devine un factor economic din ce in ce mai important in regiune. Vinului rosu Szekszárd a devenit foarte cunoscut, apreciat si consumat in lumea vorbitoare de limba germana.
Epidemia Filoxera din 1883 a provocat pagube devastatoare si podgoriilor din Szekszárd.
In perioada urmatoare a urmat replantarea post-filoxera. Datorita comertului si legaturilor cu viticultorii francezi si-au facut aparitia in zona soirile internationale franceze - Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot si Pinot Blanc - mai putin cunoscute in acea vreme.
Soiurile tipice regiunii Szekszard sunt soiurile de struguri rosii, cea mai mare suprafata fiind cultivata cu: Kékfrankos (Blaufrankischer), Zweigelt, Merlot, Cabernet Sauvignon si Cabernet Franc.
Potrivit multora, reputatia regiunii Szekszárd a fost creata de Kadarka, dar in mod interesant, in ziua de azi sunt destul de putine plantatii de Kadarka.
Printre vinurile rosii pentru care este renumita regiunea isi fac locul si cateva vinuri albe, care la randul lor nu sunt de neglijat: Riesling Italian, Chardonnay, Veltelini - reprezinta aproximatic 20% din productia actuala de vin.
Unul dinstre soiurile albe interesante este Verdele Veltelini.
Un soi de origine austriaca, boabele acestor struguri sunt verzi chiar si atunci cand sunt copti, la fel si mustul obtinut este de obicei verzui.
Fiind un soi relativ rezistent si de productivitate mare, a devenit popular, fiind potrivit pentru a produce vinuri de masa baubile la un pret accesibil. Vinificatorii considera acest soi ca fiind de calitate medie, clasificat ca si vin de masa, in vintage-urile bune, cu tehnologia potrivita poate fi transformat intr-un vin placut. Daca toamna este lunga si favorabila, este excelent pentru recoltare tarzie, se pot obtine niveluri de zahar de 18-19%.
Fiind un soi de struguri austriac, majoritatea plantatiilor Veltelini sunt situate in Austria, dar se intalnesc in toate tarile fostei Monarhii Austro-Ungare, inclusiv in Ungaria - in regiunile viticole Sopron, Neszmély, Tolna si Szekszard.
Soiurile de struguri rosii cei mai populari / plantati si cultivati in ziua de azi sunt: Merlot, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Zweigelt, Kadarka; reprezinta circa 80% din podgorii.