Vinuri de Bordeaux - Regiuni, Soiri, Stiluri si Clasificari

Bordeaux este una dintre cele mai renumite regiuni viticole din Franta. Aici se produc renumitele vinuri Bordeaux. Aceasta regiunea se bucura de o mare popularitate pentru vinurile sale de inalta calitate, zonele pitoresti si cramele cu o lunga traditie care atrag turisti si consumatori din intreaga lume.

In acest articol, vom explora regiunea Bordeaux.

Abstract:

  1. Clasificarea din 1855
  2. Cru Bourgeois
  3. Cru Artisan
  4. Graves
  5. Saint-Émilion 

Regiunea Bordeaux si caracteristicile teritorale

Bordeaux se situeaza in sud-vestul Frantei. Orasul-port Bordeaux este punctul urban central al zonei si face parte din departamentul Gironde. Regiunea viticola Bordeaux se situeaza atat in jurul orasului omonim, cat si la nivelul intregului departament. Bordeaux este cea mai mare regiune viticola din Franta, avand in jur de 120,000 de hectare de podgorie. Regiunea este responsabila pentru o productie anuala de vin de circa 700 de milioane de butelii. Exista peste 8,500 de crame in Bordeaux, ceea ce face ca aceasta parte a tarii sa fie una dintre cele mai populare destinatii de turism viticol la nivel european si nu numai. 

Geografia regiunii Bordeaux

Primul aspect important legat de geografia regiunii Bordeaux sunt cele trei rauri care o strabat: Dordogne, Garonne si Gironde. Cel din urma este mai degraba un estuar in care se revarsa celelalte doua rauri. La randul sau, acesta se revarsa in oceanul Atlantic. Daca vei calatori de-a lungul raului Dordogne catre oceanul Atlantic, te vei afla in zona viticola cunoscuta sub denumirea de malul drept. In schimb, daca te indrepti in partea sudica a regiuni, de-a lungul raurilor Gironde sau Garonne, te vei afla pe malul stang

Harta regiunea viticola Bordeaux

Zone viticole de pe malul stang

Aici se situeaza Médoc. Cea mai importanta parte din acest teritoriu este Haut-Médoc, pentru ca este situata la o altitudine mai mare. Aceasta zona include mai multe sate unde se produce vin si denumiri viticole corespondente. De aici provin vinurile de Médoc de cea mai înalta calitate. In Haut-Médoc se produc in mare parte vinuri rosii. Vinurile albe sunt foarte rare in acest teritoriu si se limiteaza la clasificarea Bordeaux AOC. 

La sud de orasul Bordeaux intalnim o alta zona viticola importanta – Graves. Denumirea acesteia vine de la tipul solului care predomina in aceasta regiune - gravel soils - pietris, nisipuri aluvionale si argila. In Graves se produc atat vinuri albe, cat si vinuri rosii seci.

O locatie speciala din Graves este Pessac-Leognan, unde se produc ambele tipuri de vinuri. Aceasta zona are si propria sa clasificare de vinuri sau „appellation”, cum o numesc francezii. Pessac-Leognan este una dintre cele mai recente clasificari, intrucat dateaza doar din 1987. Aceasta clasificare a fost creata de catre producatorii locali care doreau ca vinurile lor, de o calitate superioara celor intalnite in alte zone din Graves, sa se bucure de un status aparte. Au reusit acest lucru. Pana in ziua de azi, vinurile cu inscriptia Pessac-Leognan sunt considerate superioare celor care pur si simplu provin din zona mai larga denumita Graves.

La capatul sudic al Graves avem trei locatii speciale cunoscute pentru vinurile lor albe dulci: Sauterners, Barsac si Cerons

Vinuri, Podgorii, Apelatiuni Bordeaux Mal Stang

Zone viticole de pe malul drept

Daca ne mutam pe malul drept al regiunii Bordeaux, una dintre cele mai importante zone viticole de aici este Saint-Emilion si zonele sale satelitare. Vinurile de cea mai inalta calitate de pe malul drept sunt cel care poarta denumirea Saint-Emilion. Exista totodata multe sub-clasificari ale acestei denumiri, in functie de locatia unde se produce vinul, majoritatea continand sintagma Saint-Emilion. In apropiere de Saint-Emilion, mai avem inca doua zone foarte apreciate pentru calitatea vinurilor produse aici – Pomerol si Fronsac. Toate aceste trei zone sunt cunoscute aproape exclusiv pentru productia de vinuri rosii.

Vinuri, Podgorii, Apelatiuni Bordeaux Mal Stang

Atat vinurile de pe malul drept, cat si cele de pe malul stang sunt cu precadere vinuri rosii seci.

In zona sudica malului stang, se produc de asemene vinuri albe seci de calitate, dar si cateva vinuri albe dulci faimoase. 

Ce se afla in zona situata intre cele doua rauri?

Aceasta se numeste Entre-Deux-Mers, adica „intre doua mari”. Aceasta regiune are o altitudine redusa si terenuri fertile, ceea ce nu favorizeaza cultivarea vitelor de vie pentru vinuri de calitate superioara. Exista totusi unele zone in care se produc vinuri rosii dulci si seci de calitate chiar si pe acest teritoriu. 

Soiurile de struguri cultivate in Bordeaux

Daca te bucuri de o sticla de vin rosu de Bordeaux, exista 6 posibilitati an ceea ce priveste soiul de struguri utilizati in productia sa:

  • Cabernet Sauvignon
  • Merlot
  • Cabernet Franc
  • Malbec
  • Petit Verdot
  • Carménère (rareori utilizat)

In general vinurile Bordeaux sunt in cupaj / un amestec de mai multe soiuri de struguri.

Regiunea este cunoscuta pentru vinurile sale rosii. Daca gasesti un vin alb de Bordeaux, cele mai mari sanse sunt ca acesta sa fie un cupaj de Sauvignon Blanc cu Sémillon. Alte soiuri de struguri pentru vinuri albe cultivate in regiune includ:

  • Merlot Blanc
  • Folle Blanche
  • Colombard
  • Ugni Blanc 
  • Muscadelle (rareori utilizat)

Vinurile albe reprezinta doar 10% din productia de vinuri de Bordeaux, cele rosii fiind responsabile pentru circa 90% din  productie. Un procentaj foarte mic de vinuri de Bordeaux sunt vinuri spumante sau roze.

Vinurile de Bordeaux produse pe malul stang sunt dominate de soiul Cabernet Sauvignon.

Pe malul drept, soiul dominant este Merlot. 

Vinurile de pe malul drept sunt bazate in proportie de ~ 85% sau chiar mai mult pe struguri Merlot. Pe langa Merlot, aceste vinuri mai includ Cabernet Franc si poate un mic procent de struguri Cabernet Sauvignon

In schimb, vinurile rosii de pe malul stang contin in mare parte struguri Cabernet Sauvignon (~ 75%), pe langa acestia, urmatorul soi preponderent fiind Merlot. 

Vinurile albe seci de Bordeaux sunt produse in cea mai mare parte din struguri Sauvignon Blanc. Multe dintre ele combina acest soi cu Sémillon.

Vinurile dulci albe de Bordeaux contin aceleasi doua soiuri, insa strugurii predominanti sunt de data aceasta Sémillon

Clasificarea vinurilor din Bordeaux

Spre deosebire de sistemul oficial de clasificare a vinurilor frantuzesti care pune in evidenta clasa de vinuri superioara, AOC / Appellation d`origine contrôlée, Bordeaux are si propria sa clasificare.

In sistemul oficial, AOC reprezinta standardul cel mai inalt de calitate, fiind strans legat de regiunea de unde provin strugurii, terroir-ul acestuia si procesul de vinificatie specific.

Practic, denumirea AOC insista pe apartenenta vinurilor la o arie geografica. Schema de clasificare Bordeaux insista in schimb pe apartenenta la o crama - asa numitele „Châteaux” din limba franceza. 

Aceasta clasificare scoate in evidenta unicitatea fiecarei crame.

Desi bazele clasificarii Bordeaux au fost puse in indepartatul an 1855, putem spune ca acest sistem reprezinta o prima tentativa de branding in domeniul vinurilor. Standardul de clasificare Bordeaux care confirma apartenenta vinurilor la o anumita crama demonstreaza abilitatea acelei crame de a produce vinuri de calitate, in mod consecvent, de-a lungul timpului. 

Un Châteaux care intra in clasificarea Bordeaux poate ridica pretul vinurilor sale pentru ca acestea vor fi automat recunoscute ca vinuri de inalta calitate. Totodata, un Châteaux clasificat poate achizitiona podgorii de la o crama neclasificata, iar ca urmare, pretul strugurilor produsi de acea podgorie va fi mult mai mare. 

Clasificarea vinurilor din Bordeaux

Exista cinci clasificarii Bordeaux majore care includ:

  1. Clasificarea din 1855
  2. Cru Bourgeois
  3. Cru Artisan
  4. Graves 
  5. Saint-Émilion

1. Clasificarea din 1855

Aceasta clasificare a fost stabilita in 1855 la cererea imparatului Napoleon III, nepotul faimosului Napoleon Bonaparte, prieten bun si al nostru al romanilor fiindca a sprijinit formarea Principatelor Romane si ulterior Mica Unire.

Napoleon III dorea ca prin clasificarea vinurilor, acestea sa fie mai bine promovate in vederea vanzarii lor catre publicul international care urma sa fie prezent la Exposition Universelle de Paris din 1855. Planul sau a fost sa faca o clasificare a celor mai buni producatori care urmau sa ia parte la faimoasa expozitie pentru a isi promova si vinde vinurile.

Astfel, cei care au fost responsabili pentru clasificare au enumerat producatorii de vin rosu din Médoc si pe cei de vin alb din Graves in functie de pretul pe care l-au perceput de-a lungul timpului pentru vinurile lor, dar si de pretul estimativ pe care il puteau percepe pe viitor. Aceasta clasificare a exercitat o foarte mare influențta la vremea ei si continua sa fie importanta si in prezent. La ora actuala, conform clasificarii actualizate, exista:

61 de crame in categoria vinuri rosii seci

26 de crame in categoria vinuri albe dulci 

Toate cramele care fac parte din clasificarea de la 1855 pot demonstra acest standard de calitate fie direct, in cazul in care crama exista si in ziua de azi sub aceeasi denumire si conducere, fie in mod indirect, intrucat unele crame au fost achizitionate in timp de alti producatori, insa si-au pastrat in continuare standardul de calitate primit in 1855. 

Conform clasificarii din 1855, producatorii erau impartiti in 5 „Cru” (~ crestere / cultivare in limba franceza), prima fiind cea mai prestigioasa clasa, iar a cincea, cea mai joasa. Toti producatorii inclusi initial in clasificare erau din Médoc. Exceptie facea doar un producator din Graves, din zona Pessac-Leognan.

Toate cramele din Médoc clasificate la 1855 se incadrau intr-o arie geografica restransa, mai precis, acestea se aflau in patru sate:

St. Estephene, Pauillac, St. Julien, Margaux 

Clasificarea vinurilor rosii conform cu standardul de la 1855 arata in felul urmator:

  • Prima clasa (Cru) 5 crame
  • A doua clasa (Cru) 14 crame
  • A treia clasa (Cru) 14 crame
  • A patra clasa (Cru) 10 crame
  • A cincea clasa (Cru) 18 crame

Asa cum este de asteptat, vinurile selecte din clasa intai sunt cele mai putine, iar pe masura ce pretul si faima vinurilor descreste, ajungem sa vedem 18 crame in ultimul nivel al clasificarii, clasa a cincea.

In prezent, cramele incluse in prima clasa (Premier Cru) sunt: 

Lafite Rotschild (Pauillac)

Margaux (Margaux)

Latour (Pauillac)

Haut-Brion (Graves/Pessac-Leognan)

Mouton Rotschild (Pauillac)

De remarcat este faptul ca, desi unele vinuri se situeaza in clasele inferioare, la nivel de pret se pot apropia de cele din prima clasa. Acest lucru se datoreaza renumelui de care se bucura crama sau vinul respectiv in randul consumatorilor cunoscatori. Enologii si viticultorii numesc aceste vinuri „super-seconds”, cu alte cuvinte, vinuri secundare de calitate superioara.

Cateva crame a caror vinuri intra in aceasta categorie sunt:

Château Palmer, Château Lynch-Bages si Château Pape Clemant. 

Vinurile albe clasificate in 1855

Au fost impartite in 3 categorii. Toate proveneau din zonele Sauternes si Barsac. Cramele din Barsac aveau, si au in continuare dreptul sa foloseasca fie denumirea (appellation) Barsac, fie Sauternes pentru a indica standardul lor de calitate.

Oricat de ciudat ar parea, secretul calitatii acestor vinuri albe dulci consta in prezenta unei ciuperci, Botrytis Cinerea, care se dezvolta pe suprafata strugurilor. Aceasta da vinului niste arome cu totul aparte, deseori asemanate cu gustul de miere.  

Clasificarea de vinuri albe de la 1855 arata în felul urmator:

  • Clasa superioara (Premier Cru Superieur) - 1 crama (Château d’Yquem)
  • Prima clasa (Premier Cru) - 11 crame
  • A doua clasa (Deuxiemes Cru) 1- 4 crame 

 

Mai este clasificarea 1855 relevanta in ziua de azi?

Avand in vedere faptul ca aceasta clasificare dateaza de aproape 200 de ani, multi enologi si producatori de vin ii contesta relevanta pentru secolul XXI. Sa nu uitam ca vinurile incluse in acest standard de calitate din 1855 au fost selectate in primul rand in baza pretului lor si apoi a capacitatii cramei de a realiza un vin calitativ. 

Standardul nu a luat insa in considerare zona de provenienta a strugurilor, caracteristicile terenului / terroir-ul sau alte aspecte practice legate de productia vinului pe care le intalnim in clasificarea europeana moderna. Este adevarat totusi faptul ca pretul vinului este in general corelat cu nivelul de calitate. 

Un alt argument prin care validitatea clasificarii poate fi pusa la indoiala sunt schimbarile suferite de crame de-a lungul timpului. Multe dintre aceste renumite Châteaux si-au schimbat conducerea. Odata cu achizitia lor de catre alti producatori, s-a schimbat si felul in care acestea produceau vinul. Cramele au putut insa sa pastreze in continuare apartenenta la clasificare. 

Deci, este normal sa ne intrebam daca acest standard al vinurilor mai este relevant in prezent. Pentru a clarifica lucrurile, in 2009, o comisie de experti în vin din Londra (LIVEX) a reluat si analizat cu atentie clasificarea de la 1855.

Comisia a comparat din punct de vedere al preturilor cramele incluse in standardul din 1855 cu valoarea pe care vinurile lor ar fi avut-o pe piata in 2009.  In ciuda unor mici discrepante, rezultatul comparatiei a demonstrat ca acei producatori continua sa domine piata, lucru care demonstreaza actualitatea si validitatea clasificarii din 1855. 

2. Cru Bourgeois

In afara de clasificarea din 1855, vinurile rosii de Médoc mai au doua clasificari.

Prima dintre ele este Cru Bourgeois.

Infiintata in 1932, iar apoi actualizata din 10 in 10 ani.

Aceasta noua clasificare a avut scopul de a cuprinde cele mai bune crame care nu au reusit sa se incadreze in clasificarea originala din 1855. 

Clasificarea Cru Bourgeois a fost intemeiata pe principiul calitatii vinurilor, nu a altor atribute mai usor de cuantificat precum pretul. Din acest motiv, subiectiv in esenta sa, clasificare a intampinat mai multe dificultati de-a lungul timpului. Controversata si criticata, Cru Bourgeois a fost chiar anulata in 2003, pentru a reinvia in 2008. Dupa aceea, clasificarea si-a clarificat procedura de evaluare si a ajuns sa fie reactualizata in fiecare an.

Scopul ei este acum acela de a demonstra standardul de calitate al vinurilor, la nivel individual, nu al cramelor.

La ora actuala, exista 250 de crame in Médoc a caror vinuri poarta emblema Cru Bourgeois.  

3. Cru Artisan

Cru Artisan este cea de-a doua clasificare a vinurilor rosii de Médoc, realizata dupa clasificarea din 1855. Practic, aceasta clasa de vinuri reprezinta o preluare si reinterpretare a unei clasificari mai vechi din 2006. Standardul Cru Artisan este evaluat o data la zece ani de catre un juriu de experti.

In prezent sunt 44 de crame care se incadreaza in clasa de vinuri Cru Artisan. 

Cele trei clase de vin descrise pana acum formeaza un tip de piramida a calitatii vinurilor Médoc, clasa superioara fiind vinurile cu standardul 1855, urmata de vinurile Cru Bourgeois, ia apoi de vinurile Cru Artisan. 

4. Graves 

Graves este o clasificare a vinurilor seci de Bordeaux care nu sunt produse in zona Médoc, ci în Graves. Acest standard a fost intemeiat in 1953 si completat in 1959. Pe lista vinurilor incluse in clasificarea Graves intalnim 16 crame producatoare de vinuri rosii si/sau albe

Clasificarea initiala de la 1953 este foarte simpla. Practic include un standard unic de calitate denumit Cru Classe (crestere clasificata). Toate cele 16 crame incluse in acest standard provin din aceeasi zona din Graves, si anume, Pessac-Leognan. Scopul initial al clasificarii a fost tocmai acela de a distinge vinurile din aceasta zona de alte vinuri produse in Graves. 

5. Saint-Émilion 

Saint-Émilion este cea de-a cincea clasificare a vinurilor de Bordeaux si include exclusiv crame situate in zona din Bordeaux cunoscuta sub denumirea malul drept. Pentru prima data, acest standard a fost atribuit unei crame in 1955. Clasificarea Saint-Émilion se reinnoieste o data la zece ani. Si aceasta clasificare a vinurilor a avut parte de o serie de controverse. Ultima lista de crame Saint-Émilion a fost realizata in 2012, insa este contestata la ora actuala.

Aceasta clasificare include 3 grupe de vinuri si un total de 82 de crame, dupa cum urmeaza:

  • Premier Grand Cru Classe A - 4 crame 
  • Premier Grand Cru Classe B - 14 crame
  • Grand Cru Classe - 64 crame

Cramele de categorie superioara incluse in clasa Premier Grand Cru A sunt:

Château Ausone

Château Cheval Blanc

Château Pavie

Château Angelus  

Denumirea Grand Cru nu trebuie confundata cu Grand Cru Classe.

Daca pe o sticla vezi remarca Saint-Émilion Grand Cru, acel vin este un AOC care respecta un standard mai strict de calitate, dar nu este un vin clasificat conform standardului Saint-Émilion. Doar vinurile pe care scrie clar Saint-Émilion Grand Cru Classe fac parte din clasificarea  formala Saint-Émilion.  

Clasificarea IGP - IGP l’Atlantique

Toate clasificarile de vin descrise mai sus se refera la vinuri de calitate de cel mai inalt nivel, si anume vinuri AOC. Teritorial vorbind, Bordeaux este insa predominant o regiune de vinuri IGP cunoscuta sub numele IGP l’Atlantique, zona impartita la randul sau in mai multe teritorii IGP mai mici.

In general, vinurile IGP sunt vinuri de clasa mijlocie din punct de vedere al calitatii lor. 

Vinurile IGP de Bordeaux nu ar trebui in niciun caz ignorate. Calitativ vorbind, unele vinuri IGP depasesc vinuri de clasa AOC care se bazeaza mai mult pe prestigiul lor. Totodata, vinurile IGP sunt mult mai accesibile ca pret. 

Cum interpretam eticheta unei butelii de vin din Bordeaux

Ca si consumator sau comerciant de vinuri, te intereseaza sa stii unde poti gasi toate aceste clasificari atunci cand vrei sa cumperi o sticla de vin frantuzesc. Raspunsul este, desigur, pe eticheta.

De exemplu, daca te uiti pe eticheta principala (de pe fata sticlei de vin) a unui specimen clasat conform standardului de calitate de la 1855, poti citi inscriptii de genul „Grand Cru Clasee en 1855”. Vinurile care fac parte din clasa „Cru” superioara conform clasificarii de la 1855 vor contine uneori si sintagma „1 Grand Cru”. Vinurile clasificate in grupele inferioare, de la doi la cinci, nu contin, de regula, nicio remarca referitoare la numarul clasei din care fac parte. 

Un lucru care merita o atentie deosebita este termenul „Châteaux”. Exista crame clasificate la 1855 care produc in mare parte vinuri demne de clasa in care au fost incadrate atunci. Uneori insa, aceleasi crame produc si vinuri de calitate mai redusa, dar mult mai accesibile ca pret. Cele din urma, desi vor include numele cramei pe eticheta, nu vor adauga, de regula, termenul „Châteaux” si cu siguranta nu vor face nicio referinta la clasificarea din 1855.

Un alt aspect care te va ajuta sa diferentiezi vinurile clasificate de cele generice este, desigur, pretul. Un vin clasificat costa de 4-5 ori sau mult mai mult decat restul vinurilor produse de aceeasi crama. 

In ceea ce priveste clasificarile Cru Artisan si Cru Bourgeois, acestea sunt explicit mentionate pe sticla de vin. De obicei, le poti gasi pe eticheta principala, fie sub numele vinului, fie sub regiunea sau localitatea de unde acesta provine.

Pentru vinurile Grand Cru, trebuie sa cauti exact aceasta denumire pe eticheta sticlei, cat si denumirea Graves care indica zona in care vinul este produs. 

In cazul vinurilor din clasificarea Saint-Émilion, distinctia intre Premier Grand Cru Classe si Grand Cru Classe este clara, vinurile din primul grup contin mereu si remarca Premier. In ceea ce priveste distinctia Premier Grand Cru Classe A versus Premier Grand Cru Classe B, in general, vinurile din prima clasa adauga pe eticheta litera A, iar cele din clasa B nu fac acest lucru. 

Pe langa aceste aspecte, retine si fii atent si la expresia „Grand Vin de Bordeaux”. Aceasta expresie nu face referinta la nici un standard de calitate si nu reprezinta o clasificare. Pur si simplu indica faptul ca acela este vinul cel mai important al unei crame din regiunea Bordeaux. 

« La vie est trop courte pour boire de mauvais vins. »

Produse recomandate

Vezi oferta de produse Vinuri de Bordeaux - Regiuni, Soiri, Stiluri si Clasificari

Articole similare

COSUL MEU
Continua cumparaturile