Vinuri Italia

Italia este una dintre cele mai renumite tari pentru productia de vin. De la Nebiollo, Sangiovese, Primitivo pana la Lambrusco sau Gera, exista nenumarate vinuri si soiuri de struguri italienesti pentru toate gusturile si ocaziile.

Peninsula taliana se bucura de un climat bland care favorizeaza cultivarea vitei de vie in toate regiunile sale. Deloc surprinzator, italienii au o traditie puternica a vinului a carei origini se regasesc in antichitate.

In prezent, exista peste 350 de soiuri de struguri in Italia, astfel incat doar sa degusti toate tipurile de vin ti-ar lua ceva timp. Daca esti pasionat de vinuri si iti doresti sa inveti mai mult despre specialitatile italienesti, acest ghid te va ajuta.

Ce vei invata din acest intro al vinurilor italienesti?

1. Generalitati despre universul viniculturii italienesti.
2. Care sunt cele mai mari zone viticole din Italia, vinurile si caracteristicile lor.
3. Cum sa interpretezi eticheta unui vin italienesc si sa realizezi la ce nivel calitativ se afla.

Abstract:

• Cele mai mari regiuni viticole din Italia
• Cele mai importante regiuni viticole din Italia 
• Cele mai populare soiuri de struguri si vinuri italienesti
• Clasificarea vinurilor in Italia 
• Cum interpretezi eticheta unei sticle de vin din Italia?

O scurta istorie a traditiei viniculturii italienesti 

Cultura vinului italienesc incepe in epoca anticului Imperiu Roman. Multe dintre vinurile italienesti de care ne bucuram in prezent au o traditie milenara. Vinul este o parte intrinseca a culturii italieneati facand parte din bucataria, dar si stilul de viata al poporului mediteraneean.

Un pahar de vin la finalul mesei este un obicei secular.

Anticii romani promovau consumul moderat de vin ca pe o necesitate zilnica, iar vinul era accesibil pentru toata lumea, de la imparat pana la sclavi. Astfel, comertul cu vin italienesc a inceput sa infloreasca inca de pe vremea imparatilor romani. Pe atunci, romanii respectau traditia consumului de vin nu doar ca obicei culinar si social, ci chiar religios, avand si o zeitate reprezentativa pentru distinsa bautura – zeul Bacchus sau Dionis. 

Pentru cateva secole, de la caderea Imperiului Roman (~ 450), pana la inceputul Renasterii (~ 1350), traditia vinului a trecut printr-o perioada de stagnare. Vorbim despre perioada evului mediu, asa numitul "dark ages", caracterizat de incertitudini, dezcentralizare, instabilitate, o perioada lunga de trazitie de la "lumea romana" la ceva ce greu se developa.

Productia de vin a luat insa din nou avant odata cu Renasterea, perioada in care comertul italienesc a reinflorit, lucru care a insemnat si exporturi masive de vin italienesc la nivel continental si nu numai. 

Productia curenta de vin italienesc in numere 

In ziua de azi, Italia continua sa fie unul dintre cei mai mari exportatori de vin la nivel mondial, iar printre tarile care importa cele mai mari cantitati de vin italienesc se numara Germania, Statele Unite si Marea Britanie.

• Doar in Germania, in 2019, exportul de vin italienesc a insemnat vanzari de peste 1,500 de milioane de euro.
• In 2021, la nivel mondial, Italia a exportat vin in valoare de 7113 de milioane de euro.
• Se produc anual in medie undeva in jur de 50 de milioane de hectolitri de vin.
• Exista peste 2000 de firme italienesti care activeaza in sectorul productiei de vin
• Firme care sunt responsabile pentru ~8% din cifra totala de afaceri inregistrata in sectorul alimente si bauturi.

Imensa gama de vinuri italienesti nu inseamna doar tipuri diferite de vin, ci si o varietate mare de preturi. Poti gasi vinuri decente la supermarket la 5-10 euro. La polul opus se situeaza sticlele de colectie care depasesc mii de euro.

De exemplu, casa de licitatie Bolaffi e Pandolfini a vandut in 2019 vinuri de lux in valoare de 1 milion de euro la o singura licitatie. O sticla de Sassicaia din 1985 a costat 4,500 de euro, in timp ce un Masseto din 2006 s-a vandut cu 4000 de euro.

Influente climatice si de relief 

Motivul principal pentru care Italia, la fel ca si Spania sau Franta, se bucura de faima mondiala ca producator de vinuri este pozitia geografica a tarii. In absenta unui relief si a unor conditii climatice prielnice, productia de vin la scara larga este imposibila.

In Italia se produce vin in fiecare dintre cele 20 de regiuni teritorial-administrative

Suprafata totala acoperita de podgorii ajungand la ~ 702,000 mii de hectare.

Combinatia de teritoriu muntos, deluros si de campie a Italiei si clima temperat mediteraneana reprezinta un cumul de factori care permit cultivarea vinului in diferite stiluri, de la Nord la Sud, pe tot teritoriul tarii, 

Cele mai mari regiuni viticole din Italia

Putem clasifica regiunile in functie de aria geografica astfel:

Nord-Vestul Italiei:

Valle dAosta, Lombardia, Liguria, Piemonte

Nord-Estul Italiei:

Veneto, Trentino-Alto Adige, Friuli-Venezia Giulia 

Italia centrala:

Toscana, Lazio, Abruzzo, Emilia-Romagna, Marche, Molise, Umbria 

Sudul Italiei: 

Sicilia, Puglia, Sardegna, Campania, Basilicata, Calabria

Regiunile care se afla in topul exportatorilor de vin sunt situate cu precadere in centrul si nordul tarii.

Statistic, peste 55% din productia de vin italienesc se realizeaza in nordul peninsulei. Tot acolo, intalnim doua dintre cele trei regiuni ale Italiei in care se produce vinul de masa de cea mai buna calitate: Piemonte si Veneto, cealalta regiune fiind Toscana, situata in centrul tarii. 

Cele mai importante regiuni viticole din Italia 

Toscana

Toscana este una dintre cele mai prolifice zone viticole avand peste 1,000 de crame si producatori de vin. Regiunea detine 58,000 de hectare de podgorie si produce anual peste 2,6 milioane de hectolitri de vin.

Relieful predominant al Toscanei este unul deluros favorabil vitei de vie. Totodata, splendida regiune din centul Italiei este una dintre cele mai populare destinatii pentru turismul viti-vinicol.

Toscana este una dintre regiunile cu cea mai veche traditie viticola, mai recent fiind responsabila pentru reinventarea vinului Chianti, dar si pentru asa-zisele „Supertuscans” – vinuri de calitate superioara care concureaza cu vinurile rafinate frantuzesti. Printre cele mai faimoase vinuri toscane intalnim Chianti Classico, Brunello di Montalcino, Nobile di Montepulciano sau Vernaccia di San Gimignano.

Veneto

Veneto este prima regiune ca volum al productiei de vin. 

18% din vinurile produse in Veneto poarta sunt clasificate DOC (Denominazione di origine controllata). Regiunea are o suprafata de podgorii de 75,000 de hectare dintre care 60% zona de campie si 40% zona deluroasa.

Printre cele mai faimoase vinuri din Venoto, exportate in intreaga lume, putem aminti Soave, Prosecco, Amarone, Bardolino, Valpolicella. Veneto se bucura de foarte multe soiuri de struguri autohtone, precum Trebbiano di Soave, Molinara, Garganega, Rondinella sau Corvina. Diversitatea teritoriala a zonei permite productia de vinuri in stiluri variate, de la vinuri lejere pentru desert pana la vinuri corpolente mai complexe. 

Puglia

Cu peste 200 de crame si producatori renumiti si o suprafata viticola de aproape 90.000 de hectare, Puglia este poate cea mai faimoasa regiune viticola din sudul Italiei.

Avand o pozitie geografica aparte (chiar in tocul cizmei), aceasta regiune scaldata in soare permite cultivarea vinului pe toata suprafata sa. Tot datorita pozitiei sale favorizate si a deschiderii la mare, Puglia este o destinatie de succes pe harta turismului viti-vinicol.

Anual, se produc peste 5 milioane de hectolitri de vin, cele mai faimoase vinuri de aici sunt varietati ale soiurilor Primitivos si Manduria, vinuri rosii DOC Salice Salentino sau vinuri albe Verdeca si Bianco dAlessano. 

Lombardia 

Circa 79% din vinurile realizate in aceasta regiune din nordul Italiei sunt vinuri DOP (de origine protejata) de calitate superioara.

Lombardia este o regiune foarte variata ca si relief si sol si foarte ampla (24.000 km patrati). Prezenta colinelor, a zonelor muntoase, dar si a celor cu microclimat unic (in jurul lacului Garda de exemplu) favorizeaza cresterea diverselor tipuri de vita de vie. Suprafata viticola a regiunii este de aproape 30.000 de hectare.

In Lombardia se produc anual peste 1.300.000 de hectolitri de vin dintre care 54% vinuri albe. Regiunea este bine-cunoscuta pentru vinurile sale frizzante Franciacorta, dar si pentru cele Pinot Nero. 

Piemonte

In Piemonte se gasesc peste 700 de crame si producatori de vin si aproape 50 de enoteci, cele mai multe fiind situate la Torino.

Suprafata viticola a regiunii este de 48,000 de hectare, iar productia anuala de vin depaseste 2,5 milioane de hectare. Piemonte, alaturi de Toscana, este una dintre regiunile cu cea mai lunga traditie a vinului, fiind de asemenea o destinatie obligatorie pentru cei pasionati de turism viticol.

Piemonte este o regiune faimoasa in special pentru productia de vinuri rosii, din Nebiollo, dintre care cele mai cunoscute sunt vinurile Barbaresco si Barolo. Regiunea da nastere si unor vinuri albe excelente precum Moscato dAsti. 

Trentino Alto-Adige 

Regiunea Trentino Alto-Adige nu este faimoasa doar pentru apropierea sa de Alpi si turismul extensiv, ci si pentru excelentele sale vinuri albe care variaza de la Pinot Bianco si Grigio, la vinuri dulci Müller-Thurgau, sau Gewürztraminer.

In Trento se produce un spumant de calitate superioara dintr-un cupaj Pinot Noir - Chardonnay care se apropie foarte mult ca si stil de cel originar din Champaign.

Faimoase sunt si vinurile produse din soiuri care prefera climatul mai rece precum Sauvignon Blanc si Pinot Nero (Pinot Noir). Regiunea detine 15.000 de hectare de suprafata viticola dintre care 86% zona muntoasa si 14% zona deluroasa si produce anual pese 1,100,000 de hectolitri de vin, avand 9 vinuri recunoscute pentru standardul de calitate DOC. 

Emilia-Romagna

In Emilia-Romagna intalnim aproape 300 de producatori de vin si peste 30 de enoteci.

Si aceasta zona se bucura de un relief diversificat si o clima prielnica cultivarii vitei de vie, motiv pentru care suprafata acoperita de podgorii din aceasta regiune este de 60.000 de hectare.

Din punct de vedere geografic dar si enologic, regiunea se imparte in doua zone distincte:  Emilia - unde predomina vinul rosu frizzante Lambrusco; si Romagna - unde se produc vinuri ferme din soiuri de struguri precum Sangiovese, Pignoletto sau  Albana. 

Cele mai populare soiuri de struguri si vinuri italienesti

Sangiovese

Este cel mai popular soi de struguri italienesti, plantat in toate regiunile si soiul principal din care se produc vinurile Chianti si Brunello di Montalcino. 

Lambrusco

Soi cultivat in regiunea Emilia-Romagna si in unele parti din Lombardia din care se produce vinul rosu spumant cu acelasi nume. 

Nebbiolo

Cu un continut ridicat de tanini, acesta este soiul din care se produc in Piemonte vinurile Barolo si Barbaresco. 

Montepulciano

Vita cultivata in centrul si sudul Italiei din care se obtine vinul rosu, complex cu note de fructe, Montepuliciano dAbruzzo. 

Primitivo

Un soi de vita asemanator, unii ar spune chiar similar cu soiul Zinfandel cultivat in multe parti din lumea noua / SUA, Africa de Sud, Australia. Primitivo se cultiva in sudul Italiei, in special Puglia.

Negroamaro

Este un soi cultivat in Puglia care da nastere vinului omonim, caracteristicile sale distinctive sunt notele de fructe de padure, cirese si ierburi uscate. 

Pinot Grigio

Cel mai faimos soi de struguri albi, acesta are origini frantuzesti, omonimul sau francofon fiind Pinot Gris. Soiul se cultiva in special in Lombardia, Trentino Alto Adige si Friuli-Venezia Giulia. 

Moscato

Un soi de struguri foarte aromat, Moscato sau Muscatul se utilizeaza in vinul dulce Moscato dAsti produs in regiunea Piemonte. 

Trebbiano

Este cel mai cultivat soi de struguri albi in Italia. Se foloseste in cupaje cu alte soiuri pentru a produce vinuri albe de diferite stiluri in mai multe regiuni. In Umbria, il poti intalni sub numele de Orvieto. Tot din struguri Trebbiano se produce si Cognac sau otet balsamic. 

Fiano

Acest soi din sudul Italiei se foloseste de multe ori in cupaj cu Trebbiano in productia de vinuri albe. Notele sale distinctive sunt de aromele florale, de nuci si fructe citrice. 

Nero dAvola

Cultivat in toata Sicilia, cu o prezenta principala in provinciile Agrigento, Caltanissetta si Siracusa. Exista, de asemenea, o cantitate semnificativa de Nero dAvola in zona Ragusa, unde acest struguri sunt amestecati cu un alt soi sicilian / Frappato pentru a obtine vinurile DOCG Cerasuolo di Vittoria.

Clasificarea vinurilor in Italia 

La ora actuala, vinurile italienesti sunt impartite in functie de sistemul european de clasificare a vinurilor:

DOP - Denominazione di Origine Protetta

IGP sau IGT - Indicazione Geografica Tipica

DOC - Denominazione di Origine Controllata

DOCG - Denominazione di Origine Controllata e Garantita

VdT - Vino da tavola

Initial existau doar doua clase majore de vin:

• Vinuri de calitate
• Vinuri de masa

Cele din urma erau vinurile comune si ieftine, disponibile pentru consumatorul de rand. Cele dintai erau vinurile scumpe si stilate destinate cunoscatorilor.

In 1963 aceasta clasificare generica a fost inlocuita cu un sistem mai elaborat. Vinurile de calitate s-au impartit in DOCG si DOC, iar cele din urma au primit sigla VDT („vino da tavola”, adica vin de masa). 

Vinurile din categoria DOCG erau cele mai apreciate in randul elitei, acestea avand un standard de calitate garantat. Practic, fiecare tip de vin etichetat DOCG trecea printr-un riguros proces de testare si degustare realizat de catre un functionar public inainte de imbuteliere. De asemenea, aceste vinuri aveau un numar de inregistrare pe sigiliu, fapt care demonstra ca au trecut cu succes prin procesul de evaluare. 

La nivel de productie, atat vinurile DOC, cat si DOCG sunt supuse pana in prezent unor standarde stricte in ceea ce priveste provenienta strugurilor si pasii urmati in productia vinului, de aici termenii de „origine controlata”. Totul a inceput prin definirea unor regiuni geografice cu podgorii de calitate, apoi a pasilor de urmat in producerea vinului.

Cu toate ca bazele clasificarii vinurilor italienesti au fost puse in 1963, de abia in 1980 primele doua vinuri au primit etichetele DOC si DOCG. Este vorba despre:

Vinul toscan Brunello de Montalcino

Si Barolo un vin din regiunea Piemonte

Acesta a fost inceputul unui lung proces de recunoastere a standardului de calitate al vinurilor italienesti care a continuat de-a lungul deceniilor. Astfel, pana in 2016, existau deja 74 de vinuri DOCG si 332 de vinuri DOC. 

In ceea ce priveste vino da tavola, acesta era supus unor standarde de calitate si reglementari minime, iar strugurii utilizati în productia lui puteau proveni de oriunde din Italia sau din strainatate, aspecte care se mentin si in ziua de azi pentru aceasta clasa de vinuri.  

Pana la inceputul anilor 1970, multi producatori de vin au inceput sa caute standarde alternative de calitate pentru vinul produs in zona lor. Critica majora la adresa clasificarii DOC/DOCG era limitarea optiunilor producatorilor. Acestia nu erau de acord ca singura modalitate de a realiza vin de calitate era sa urmezi pasii stricti impusi de standardul DOC/DOCG. Astfel, in Toscana a inceput o miscare de emancipare a producatorilor de vin de calitate. Acestia nu mai doreau sa se limiteze la standard, sa fie astfel nevoiti sa foloseasca doar un anumit soi de struguri indiferent de calitatea lui si sa nu poata realiza vinuri din combinatii alternative de soiuri.

De exemplu, reglementarile DOC originale pentru vinul Chianti impuneau producatorilor sa foloseasca cel putin 10% struguri albi Trebbinao, lucru care ii aducea insa vinului Chianti o reputatie proasta fiind astfel considerat unul de calitate inferioara. In acelasi timp, indiferent de calitatea lor, producatorii nu aveau voie sa foloseasca exclusiv struguri Sangiovese pentru  a produce Chianti, desi acesta era soiul predominant pe care se baza vinul. 

Lucrurile au luat o turnura diferita in 1971 atunci cand un producator de vin, Marchese Mario Incisa della Rocchetta a lansat editia vintage din 1958 a unui vin pe care il producea de ceva timp pentru consum personal – Sassicaia. Acesta reprezenta un cupaj Cabernet Sauvignon - Cabernet Franc, ambele varietati fiind nepermise de regulamentele DOC la momentul respectiv. Din acest motiv, Sassicaia a fost retrogradat la statutul de vin de masa. Cu toate acestea, era un vin excelent a carui calitate era cunoscuta si apreciata de catre experti. 

Dupa lansarea vinului Sassicaia, tot mai multi producatori din Toscana au inceput sa realizeze vinuri neconventionale:

Folosind soiuri straine de struguri precum Cabernet Sauvignon

Sau realizand vinuri Chianti 100% din struguri Sangiovese.

In scurt timp, reputatia acestor vinuri a explodat, la fel ca si pretul lor si renumele producatorilor rebeli care au sfidat cu succes standardul DOC si DOCG. Aceste vinuri au ajuns sa fie recunoscute si la nivel international, desi in Italia erau in continuare clasificate ca vinuri de masa. 

Prin urmare, in 1992 s-a creat o noua categorie de vinuri – IGT (indicatie geografic tipica). Aceasta clasa care se distinge prin reglementari mai putin stricte a ajuns sa cuprinda vinurile plasate intre nivelul VdT si DOC/DOCG.

Pana in 2016, existau deja 119 vinuri IGT in Italia.

Aceasta noua clasificare a fost si precursoarea actualei clasificari europene a vinurilor. Nu toate regiunile Italiei au insa vinuri IGT. De exemplu, in Piemonte si Valle dAosta se produc doar vinuri DOC, DOCG sau vinuri simple de masa care, la ora actuala, sunt denumite vinuri varietale. Celelalte 18 regiuni au in schimb cel putin o arie de productie a vinurilor IGT. 

Cum interpretezi eticheta unei sticle de vin din Italia? 

In afara de cele trei clasificari majore de vinuri pe care le-am abordat putin mai devreme, DOC/DOCG, IGT si vinurile varietale / VdT, pe care le regasesti pe eticheta sticlelor de vin, exista si alte aspecte pe care sa le iei in considerare:

• Numele vinului: acesta se afla de regula pe eticheta principala a vinului si nu in acelasi loc cu clasificarea;
• Tipul de vin, stilul, clasificarea DOC, DOCG, IGT sau Vino da Tavola o vei gasi de multe ori pe spatele sticlei;
• Producatorul: vei gasi producatorul de cele mai multe ori in descrierea de pe spatele sticlei care prezinta caracteristicile vinului si tipurile de mancaruri la care se preteaza.

Denumirile producatorilor de vin italieni contin de multe ori nume precum Castello, Cascina, Fattoria, Azienda sau Tenuta. 

• Regiunea: regiunea de provenienta a vinului apare mereu langa clasificare;
• Anul de productie: si aceasta informatie apare automat pe toate sticlele de vin si o poti gasi, de regula, pe eticheta din spate.

Alti termeni cheie prezenti pe eticheta unor vinuri sunt:

• Classico: termen care indica apartenenta la o veche zona de cultivare a vinului.
• Superiore: termenul este asociat cu anumite regiuni si indica faptul ca soiul de struguri utilizat este unul de calitate superioara.
• Riserva: indica un vin mai vechi decat varianta normala a aceluiasi tip de vin, de regula cu circa un an.

Pe eticheta vinurilor italienesti, primul lucru care iti va sari in ochi va fi ori numele vinului respectiv, de exemplu Biondi Santi, ca si in cazul vinului de mai jos ori soiul, de exemplu Sangiovese. Alternativ, unele etichete scot in evidenta regiunea de provenienta a vinului respectiv, de exemplu, Montalcino. 

In vino veritas!