Vinuri Chile

America de Sud se afla de multi ani printre producatorii cei mai mari de vinuri la nivel mondial. Mai multe tari de acolo sunt responsabile pentru acest statut bine meritat, iar Chile este una dintre ele. Chile se poate mandri cu un relief aparte care permite cultivarea cu succes a diverselor soiuri de struguri.

Mostenirea traditiei viticole europene, in special influenta franceza, se resimte clar in productia de vin din aceasta tara. Chile ofera vinuri de calitate, deseori la preturi accesibile. Descopera in acest articol:

1. Istoria vinului din Chile 
2. Ce factori favorizeaza viticultura in Chile 
3. Cele mai importante regiuni viticole chiliene
4. Clasificarea vinurilor din Chile 
5. Cele mai populare vinuri chiliene

1. Istoria vinurilor chiliene

In Chile a inceput cultivarea vitei de vie pe vremea cand primii europeni s-au stabilit aici, la jumatatea secolului XVI. La fel ca si in alte tari din America Latina, primele vite de vie plantate in Chile nu erau menite consumului de zi cu zi. Vinul obtinut din ele se folosea pentru slujbele religioase catolice. Primele soiuri de struguri plantate in Chile au fost aduse fie direct din Spania prin intermediul misionarilor catolici, fie din Peru sau California. 

Astfel, primul soi cultivat aici, si de altfel in toate celelalte tari din America de Sud unde se stabilisera colonii europene, era vinul Pais sau vinul misionarilor, denumire datorata scopului pentru care era produs.

Soiul din care se obtinea acest tip de vin a fost cea mai raspandita varietate din intreaga tara.

In secolul XVII, Spania a impus o serie de restrictii legat de comertul de vin din coloniile din America Latina. Motivul principal a fost competitia pe care incercau sa o limiteze. Vinurile de pe acest continent aveau un mare potential, ceea ce putea eclipsa vinurile spaniole. Chile, avand o pozitie izolata fata de alte colonii spaniole, a putut sa ignore aceste limitari, sa produca in continuare vin si sa il exporte in tari vecine precum Peru. 

De abia in secolul XIX viticultura a inceput sa ia cu adevarat avant in Chile.

Motivul principal care a dus la o cerere mai mare pe piata de vin si o dezvoltare si diversificare a productiei au fost activitatile miniere din desertul Atacama. Odata cu exploatarile, o parte a populatiei a inceput sa se imbogateasca, iar aceasta nisa de consumatori a propulsat dezvoltarea viniculturii in Chile.

Totodata, odata cu aparitia acestei clase sociale, capitala tarii, Santiago, a inceput sa acapareze tot mai multe influente europene, atat pe plan cultural, cat si social, iar unul dintre obiceiurile cu traditie preluate din Europa a devenit consumul de vin. Astfel, regiunea de la sud de Santiago, valea Maipo, a devenit un teritoriu popular pentru cultivarea vitelor de vie.

Tot in acea perioada au aparut si primele domenii viticole in care, la fel ca si in Europa / Franta, crama nu a fost o simpla cladire, ci un adevarat conac.

Chilienii s-au inspirat din modelul frantuzesc in dezvoltarea cramelor, atat ca stil de vinificatie, cat si ca stil arhitectural. Printre primele si cele mai cunoscute domenii viticole stabilite in acea perioada, intalnim domeniile Concha y Toro, Cousino Macul si Santa Rita. 

Pe parcursul secolului XX, productia de vin rafinat din Chile s-a limitat la piata locala, insa in a doua jumatate a secolului, a inceput sa se dezvolte o noua nisa de vinuri, cele dedicate pietei internationale. 

Tot in acea perioada, s-au introdus si tehnologii moderne de vinificatie preluate din Europa. Daca pana in secolul XX viticultorii foloseau butoaie si vase din lemn pentru stocarea vinului, incepand cu 1980, au inceput sa foloseasca, la fel ca si in Europa, recipiente din otel inoxidabil. Acest pas a marcat o noua etapa in productia de vin din Chile, una care va continua sa se caracterizeze prin tehnologii moderne de vinificatie. 

Ce vinuri se produc in Chile?

Industria vinului din Chile este deseori asociata pe pietele internationale cu un standard ridicat de calitate. In general, vinurile din Chile au preturi rezonabile, chiar foarte bune raportat la calitatea lor, exista insa si unele vinuri rosii chiliene recunoscute ca vinuri premium la nivel mondial si vandute la preturi corespunzatoare. 

Soiurile de struguri cultivate in Chile 

Chile si-a castigat stima si popularitate pe piata internationala a vinului prin varietatile de vin rosu. Cele mai raspandite soiuri de struguri cultivate aici, din care se produc majoritatea vinurilor exportate, sunt varietatile Bordeaux: Cabernet Sauvignon si Merlot. 

Totodata, la fel ca si in multe alte tari din Lumea Noua, Chile a adoptat un soi principal de struguri care este in general asociat cu vinurile produse pe teritoriul tarii, si anume, Carmenère.

Si acest soi a fost pe vremuri foarte raspandit in regiunea Bordeaux. Carmenère a fost adus din Europa, la fel ca toate celelalte soiuri care au ajuns sa populeze podgoriile din America de Sud. Despre acest soi se credea ca ar fi disparut dupa marea epidemie de phylloxera din secolul XIX. Soiul supravietuise insa in Chile unde a fost redescoperit in anii `90. 

In Chile, acesti struguri se cultivau in podgorii mixte alaturi de soiul Merlot. Astfel, deseori se considera ca soiul Carmenère era de fapt o mutatie a soiului Merlot, una care era tratata la fel ca si soiul din care se presupunea ca provine, ceea ce nu permitea fructului sa isi exprime potentialul maxim. Dupa ce s-a aflat ca era vorba despre un alt soi, strugurii Carmenère au fost lasati inca o saptamana sau doua in vitele de vie pentru a ajunge la maturitate deplina inainte sa fie culesi. Astfel, viticulturii au inceput sa exploateze cu adevarat soiul pentru calitatile sale si sa obtina din el atat vinuri monovarietale cat si cupaje. 

Un alt soi de struguri cultivat la scara larga in Chile este Pinot Noir.

Acesti struguri beneficiaza de clima rece din anumite parti ale tarii. 

Syrah este o alta varietate care incepe sa se bucure de tot mai multa popularitate in diverse regiuni din Chile, mai ales datorita versatilitatii sale si a stilului diferit in care poate fi integrat in vinuri.

Soiurile secundare folosite deseori in vinurile rosii de tip cupaj sunt tot varietati ce isi au originea in Bordeaux: Cabernet Franc, Petit Verdot si Malbec. Cel din urma a inceput sa cucereasca in ultima vreme interesul viticultorilor datorita succesului pe care l-a intalnit in tara vecina, Argentina. Cu toate acestea, culturile de Malbec din Chile sunt vechi, datand din secolul XIX.

Cinsaut si Carignan sunt alte soiuri de struguri care acompaniaza cupajele rosii. 

La capitolul vinuri albe, soiul cel mai cultivat in Chile este Chardonnay, un soi cu o raspandire ampla care se poate cultiva in diverse tipuri de microclimat. Chardonnay se foloseste in multe vinuri chiliene de calitate superioara. Un alt soi pentru varietatile de vin alb este Sauvignon Blanc.

2. Factorii care favorizeaza viticultura in Chile 

Chile se intinde pe o suprafata de 4300 km de la nord la sud. Tara se situeaza intre Oceanul Pacific si Muntii Anzi, factorii de relief care favorizeaza viticultura. Desi Chile masoara doar 160 km in latime, majoritatea variatiilor climatice de pe teritoriul tarii apar de la est la vest, mai mult decat de la nord spre sud, lucru care face posibila cultivarea diverselor soiuri de struguri. 

Oceanul Pacific aduce o briza racoroasa in zona podgoriilor de pe coasta cum ar fi cele din vaile Casablanca si Limari. Latitudinea de 34°S plaseaza Chile mai aproape de ecuator decat oricare tara din Europa, iar influenta oceanului e critica in aceste conditii pentru a asigura racoarea de care vitele de vie au nevoie. 

Totodata, prezenta lantului muntos face Valea Centrala din Chile relativ uscata si calduroasa, aceasta fiind una dintre zonele viticole cele mai importante din tara. 

De-a lungul granitei estice a tarii, la poalele muntilor Anzi, intalnim altitudini mari si rauri in care se revarsa apele produse de zapada topita de pe versanti. Aceste conditii contribuie la randul lor la formarea unor terroir-uri cu diverse caracteristici. 

Pozitia geografica a tarii, protejata de munti pe o latura si marginita de ocean pe cealalta, a tinut epidemia de phylloxera departe de vitele de vie din Chile.

Toate aceste conditii geografice si climatice au facut posibila dezvoltarea viticulturii din Chile. 

3. Cele mai importante regiuni viticole din Chile

Cele trei regiuni viticole principale din Chile sunt vaile Colchagua, Maipo si Elqui.

In toate trei se afla diversi producatori de vin de renume international, insa regiunea cu cele mai faimoase crame din tara este Valea Maipo. Acest lucru se datoreaza in mare parte apropierii vaii de capitala  Santiago. Unele dintre cele mai bune vinuri rosii Carmenère, Cabernet Sauvignon si Syrah provin de aici. Datorita calitatii vinurilor sale, regiunea este cunoscuta si drept "Regiunea Bordeaux" a Americii de Sud.

Colchagua

Situata in centrul tarii, Colchagua  este una dintre cele mai promitatoare regiuni viticole din America de Sud. Aceasta se afla in partea de sud-vest a regiunii Rapel, iar la nord si est se invecineaza cu o alta regiune viticola cu un mare potential, valea Cachapoal. 

Unele dintre cele mai apreciate vinuri rosii chiliene Cabernet Sauvignon, Carmenère si Syrah provin din Colchagua. Cateva exemple includ `Clos Apalta` al cramei Casa Lapostolle, `Folly` Syrah al cramei Montes si `Altura`, vin semnat de Vina Casa Silva. Faimoasa crama Los Vascos din Peralillo, o colaborare intre crama locala Santa Rita si faimoasa crama Rothschilds din Bordeaux se afla tot in aceasta regiune.

Colchagua are per total o zona viticola ce se intinde pe 112km si este marginita la vest de dealurile de pe coasta, iar la est de poalele muntilor Anzi. 

Colchagua este o regiune viticola relativ noua in raport cu regiunea Maipo care are o istorie mult mai indelungata. Avantajul sau este acela ca, aici s-au folosit direct mijloace moderne de vinificatie, iar multe dintre crame au fost create astfel incat sa fie puncte atractive pentru turismul viticol.

Secretul vinurilor de succes din Colchagua sunt atat clima calda si curentii de aer rece veniti dinspre ocean, cat si ploile ocazionale si raurile care echilibreaza clima arida. Regiunea este mai racoroasa decat altele din tara, insa are in general parte de un climat mediteraneean. 

In Colchagua se cultiva atat soiuri de struguri albi, cat si negrii.

• Soiurile predominante sunt Cabernet Sauvignon, Carmenère, Malbec si Merlot, in zona mai calda din est,
• Echilibrate de Chardonnay si Sauvignon Blanc in zona mai rece din vest unde se resimte mai mult influenta oceanului.

Pantele abrupte de pe marginea versantilor muntosi din Colchagua sunt zonele ideale de cultivare a vitelor de vie. Aici, strugurii profita din plin de lumina soarelui si de solurile cu granit care dau nastere unor fructe cu arome foarte puternice. Totodata, aerul mai rece de aici favorizeaza recolte de struguri cu un echilibru excelent intre aciditate si gradul de coacere. 

Raul Tinguiririca joaca si el un rol important. Acesta curge in nordul regiunii, iar de-a lungul sau se afla numeroase crame. Raul aduce in vale ape curate produse de topirea ghetii de pe culmile muntoase, aducand totodata si pamant argilos, esential in viticultura. 

Valea Maipo 

Maipo este regiunea viticola cu cea mai lunga traditie in Chile. Aflata la sud de capitala Santiago, Valea Maipo este locul de unde provin unele dintre cele mai prestigioase vinuri din Chile. Fara indoiala, vinul emblematic al acestei regiuni este Cabernet Sauvignon, vin ce se distinge prin aromele sale puternice de fructe pe care le dobandeste datorita terroir-ului unic al regiunii. 

Maipo se situeaza in nordul regiunii mai extinse cunoscute sub numele de Valea Centrala si se extinde intre Valea Rapel si zona de suburbie din sudul orasului Santiago. Regiunea este considerata inima viticulturii din Chile. 

Primele vite de vie au fost plantate aici in jurul anului 1540, insa de abia in 1800 viticultura a inceput sa se dezvolte semnificativ, odata cu aparitia noii clase de burghezi instariti care calatoreau in Europa si aduceau diverse vinuri si soiuri de struguri pe care le plantau in noile lor podgorii. Cramele Cousino Macul, Concha Y Toro sau Santa Rita dezvoltate in acea perioada inca se bucura de succes atat in tara, cat si in strainatate. 

Regiunea poate fi separata in trei zone mari:

• Alto Maipo,
• zona centrala Maipo,
• si Maipo Bajo.

Alto Maipo se situeaza de-a lungul muntilor Anzi, unde vitele de vie se pot cultiva la altitudini de 400-760m. Caldura din timpul zilei este urmata de nopti racoroase care incetinesc procesul de coacere, ceea ce extinde sezonul de cultivare a strugurilor si promoveaza o recolta cu un echilibru bun intre coacere ai aciditate.

Solul coluvial si pietros al zonei este ideal pentru cultivarea vitelor de vie. Plantele depun un efort mai mare pentru a acumula apa din pamamt, ceea ce duce la fructe mai mici cu o concentratie mare de acid si zaharuri.

• Alto Maipo cuprinde Puente Alto si Pirque si este cea mai prestigioasa zona viticola din Maipo.
• Aici isi cultiva vitele de vie unele dintre cele mai apreciate crame din Chile precum Don Melchor, Almaviva si Vinedo Chadwick.

Zona centrala din Maipo, cunoscuta si ca Maipo Medio este teritoriul aflat la o altitudine mai joasa, la vest de Alto Maipo, care inconjoara orasele Buin si Paine.

• Clima de aici este mai calduroasa decat in Alto Maipo, iar solul este mai argilos si fertil, ceea ce duce la un vin mai putin sofisticat.
• Cabernet Sauvignon este si aici varietatea de struguri predominanta, urmata de Carmenère care beneficiaza din plin de clima mai calduroasa a zonei. 

Maipo Bajo este zona din jurul oraselor Isla de Maipo si Talagante.

Zona aceasta este mai mult una in care se produce efectiv vinul, existand foarte multe crame, nu una in care se cultiva foarte mult strugurii. Undurraga si De Martino sunt doua dintre cele mai faimoase crame de aici. In zona din proximitatea raului din Maipo Bajo, unde clima este mai racoroasa, exista cateva podgorii unde se cultiva soiuri de struguri pentru vinurile albe, dar si Cabernet Sauvignon.

Per ansamblu, cantitatea de precipitatii din regiunea Maipo este foarte redusa, iar clima este calda si arida. Faptul ca dupa anii `80 viticultorii au inceput sa foloseasca tehnologii moderne de vinificatie si irigatie a sporit cu mult calitatea si cantitatea de struguri. Pe langa Cabernet Sauvignon si Carmenère, in intreaga regiune se cultiva multe alte soiuri precum Merlot, Syrah, Chardonnay sau Sauvignon Blanc.

Valea Elqui  

Valea Elqui se situeaza la 400 km de Santiago, la granita sudica a desertului Atacama. Cu o latitudine de 29°, aceasta este zona viticola cea mai nordica din Chile. In trecut, in aceasta regiune se producea doar coniacul Pisco, dar astazi valea da nastere si unor vinuri intense si aromate bazate in special pe Sauvignon Blanc si Syrah.

Data fiind apropierea de desert, clima regiunii este foarte calda si arida, lucru care face esentiala irigarea. Strugurii de aici au parte de o expunere la soare mult mai intensa decat oricare regiune viticola din Europa, aspect care se reflecta in stilul lor.

• Aceste vinuri au o intensitate vibranta.

Altitudinea ridicata de pana la 2,000 m joaca si ea un rol important intrucat zilele calduroase si senine sunt urmate de nopti reci, ceea ce prelungeste perioada necesara coacerii strugurilor si le permite sa dezvolte note intense, mentinand totodata un nivel bun de aciditate.

Primele vinuri de masa au fost produse aici in anii `90 cand viticultorii au inceput sa caute regiuni situate in afara vaii Centrale. In prezent, regiunea Elqui are circa 280 de hectare de podgorie situate in special in preajma raurilor. 

Elqui inseamna "vale ingusta" in limbaj indigen, nume ce sintetizeaza la perfectie aspectul regiunii care este imprejmuita de munti pe ambele laturi. Solurile de aici sunt pietroase si subtiri, unele avand elemente calcaroase. Drenajul lor este unul bun, iar cantitatea redusa de ploi duce la nevoia de a controla si iriga in permanenta culturile. 

Pe langa Sauvignon si Syrah, Valea Elqui gazduieste si vite de vie de Chardonnay, Carmenère si Pedro Ximenez. Aceasta este una dintre zonele viticole in plina dezvoltare care atrage atentia consumatorilor, dar si a specialistilor din intreaga lume. 

4. Clasificarea vinurilor din Chile

In Chile, vinurile sunt clasificate in functie de regiunea de provenienta a strugurilor in vinuri DO (denumire de origine). Sunt luate in considerare atat regiunile viticole majore, cat si sub-regiunile. Sistemul DO de clasificare al vinurilor din Chile a fost stabilit in 1995. 

Pentru ca un vin sa poata fi incadrat intr-o anumita regiune viticola, cel putin 85% din struguri trebuie sa provina din acea zona pentru vinurile de export. Regulile dupa care se ghideaza industria de vin din Chile sunt asemanatoare celor din SUA (regimul AVA-urilor). 

Majoritatea vinurilor din Chile sunt varietati clasice cu unele diferente regionale unice. Aceste nuante unice sunt strans legate de caracteristicile terroir-ului fiecarei regiuni, iar viticultorii tin sa sublinieze apartenenta lor la o regiune DO.

• Peste 80% din cele aproape 300 de miliarde de litri de vin produsi in Chile sunt vinuri DO.
• Pentru ca un vin sa poata fi etichetat ca si vin varietal, minim 75% din strugurii folositi trebuie sa provina din soiul varietatii respective. 

Chile are numeroase clasificari DO, de la cele mai faimoase vai ale tarii, pana la clase DO din regiunea desertului Atacama precum Valles de Copiapó si El Huasco. Cele cinci clase DO majore corespund regiunilor 

1. Atacama (zona unde se produc vinuri de masa).
2. Coquimbo (vinurile DO Elqui, Limari, Choapa).
3. Aconcagua (vinurile DO Aconcagua, Casablanca, San Antonio).
4. Valea Centrala (vinurile DO Maipo, Rapel, Curico, Maule).
5. Sona sudica Del Sur (vinurile DO Itata, Bio-Bio, Malleco).

In ziua de azi, cea mai comuna si larga clasificare este DO Chile, majoritatea vinurilor din aceasta clasa fiind produse in Valea Centrala. 

5. Cele mai populare vinuri din Chile

Cateva dintre cele mai populare tipuri de vin pe care Chile le produce si exporta sunt: 

• Cabernet Sauvignon – produs de mai bine de 200 de ani, este cel mai popular vin rosu chilean, recunoscut pentru aromele sale intense de fructe;
• Merlot – al doilea cel mai comun tip de vin rosu produs in tara;
• Carmenère - al treilea cel mai iubit vin rosu din Chile, acesta se diferentiaza prin note de cirese si fum, notabil este faptul ca de aici provine aproape intreaga productie de Carmenère la nivel modial;
• Syrah – produs prima data in 1984, este unul dintre cele mai noi tipuri de vin rosu din Chile;
• Sauvignon Blanc – cel mai raspandit tip de vin alb din Chile;
• Chardonnay – al doilea vin alb ca si popularitate.

Pinot Noir, Garnacha, Gewurztraminer si Riesling sunt alte varietati de vinuri produse frecvent in Chile, dar deocamdata in cantitati mai mici.

Chile devine un producator de vin tot mai proeminent la nivel international. In prezent, peste doua treimi din vinul produs aici este exportat. Astfel, Chile se plaseaza in mod constant printre primii cinci cei mai mari exportatori de vin din lume. Vinurile de aici sunt recunoscute pentru calitatea lor, dar mai ales pentru pretul relativ redus raportat la calitate.